miniatura|Apus de soare, farul Cullera, dinspre plaja Dosel miniatura|Plaja "Los Olivos", Farul Cullera Faro este o subdiviziune a localității , situată în partea de est a acestui municipiu. Așezarea își ia numele de la farul de pe promontoriul Cullera. Zona Farului Cullera cuprinde, de la plaja Cap Blanc în sud până la zona Dosel în nord. Este vorba despre singura porțiune de coastă accidentată din provincia Valencia, alcătuită dintr-o succesiune de plaje și golfuri între muntele Cullera și Marea Mediterană. Stațiunea Faro se întinde de-a lungul poalelor munților Cullera până în zona unui fost vulcan, acum complexul rezidențial Mediterráneo. Faro este alcătuit în principal dintr-un ansamblu de blocuri de locuințe care constituie secunde rezidențe. Așezarea originală este cunoscută sub numele de nucleul Faro, un grup de clădiri de un singur etaj care au servit drept locuințe pentru pescari și ca a doua rezidență, la începutul secolului XX. Configurarea așezării a fost impulsată de construcția farului Cullera în 1858 și a drumului care face legătura între respectivul far, și Cullera. Cea mai semnificativă schimbare a peisajului s-a produs odată cu dezvoltarea turismului în decada anilor 60 ai secolului XX, odată cu construirea de blocuri-turn de apartamente, în jurul plajelor. În zona Faro, putem găsi următoarele plaje:
Plaja Farului Plaja Măslinilor Plaja Promontoriul Alb
Istorie Există dovezi ale prezenței umane în perioada paleolitică datorate rămășițelor găsite în săpăturile efectuate în zona vulcanului Farului Cullera. Într-o peșteră creată de acest vulcan au fost găsite diverse artefacte, precum un sceptru gravat în stilul magdalenian.Aparicio, J. (1970): «Cueva paleolítica de ‘El Volcán del Faro’ (Cullera, Valencia)», Actas del XI Congreso Nacional de Arqueología (Mérida, 1969): 175-183. Zaragoza. http://www.quartaer.eu/pdfs/1972/1972-73_05_perez.pdf
Există referințe privind prezența romană și vandală pe Insula Gândurilor. Unii autori relaționează acest amplasament cu Portum Sucrone din epoca romană. Odată cu săpăturile arheologice efectuate în decada anilor 60 ai secolului XX, au fost descoperite monede, amfore și alte artefacte care atestă prezența unei așezări portuare romane târzii, strâns legate comercial cu Africa de Nord, cuInsulele Baleare și cu estul Mediteranei. Una dintre cele mai importante rămășițe găsite la fața locului este ceva asemănător unui polonic sau ibric care ar fi aparținut lui Jupiter. Toponimul „Isla de los Pensamientos” (Insula Gândurilor) ar putea proveni din transformarea clădirilor romane târzii în așezare monahală în siglo VI prin opera episcopului Justinian de Valencia. În cadrul săpăturilor arheologice au fost găsite cruci de bronz care demonstrează activitatea acelei enclave la acea vreme.
Un eveniment semnificativ în zonă l-a reprezentat construirea turnului Capului Cullera, ca parte a unui proiect mai amplu de turnuri de veghe și apărare. În 1568, regele Filip al II-lea l-a însărcinat pe să inspecteze și să proiecteze apărarea de coastă a Regatului Valenciei. Lucrările au fost efectuate de arhitectul și inginerul italian . Turnurile de veghe aveau scopul de a proteja coasta de atacurile piraților proveniți din Africa de Nord. Un astfel de atacator, piratul Dragut Arrayz, a atacat orașul pe 25 mai 1550, comandând douăzeci și șase de galere și de galeote. O peșteră din falezele de coastă din apropierea farului Cullera este numită Peștera Dragut, deoarece a servit drept refugiu acestui pirat în timpul jefuirii orașului Cullera. Turnul Capului Cullera era situat între turnul Gola de la Albufera, la nord, și turnul Marenyet, la gura râului Jucar, la sud. În timpul Războiului Civil Spaniol, turnul a fost distrus pentru a utiliza spațiul pentru construirea sistemului de apărare a coastei de către partea republicană. Un alt proiect important a fost încercarea de a construi portul Valencia de către marchizul de La Romana în siglo XVIII. În acest proiect era stabilită crearea portului Valencia în golful dintre Insula Gândurilor și munte. În acest scop, proiectul a propus unirea insulei cu coasta printr-un istm și crearea unui canal pentru a conecta potențialul port la Valencia, traversând laguna Albufera. Proiectul a fost relansat în diferite momente, dar a fost în cele din urmă abandonat în 1842. Insula Gândurilor a fost în cele din urmă unită cu coasta la sfârșitul siglo XIX.
Referințe
Categorie:Localități din Spania Categorie:Provincia Valencia