miniatura|Un muncitor calificat sudează o țeavă. Un muncitor calificat este orice lucrător care are abilităși, instruire sau cunoștințe speciale pe care le poate aplica în munca sa. Un muncitor calificat poate să-și fi dobândit abilitățile prin experiența profesională, formarea la locul de muncă, un program de ucenicie sau educația formală. Aceste competențe conduc la rezultate economice mai bune. Definiția muncitorului calificat a suferit modificări de-a lungul secolului al XX-lea, în mare parte din cauza impactului industrial al marii crize economice (1929–1939) și al celui de-al Doilea Război Mondial. Alte schimbări legate de globalizare au determinat o modificare suplimentară a acestei definiții în țările occidentale, multe locuri de muncă trecând de la sectoarele bazate pe producție la roluri mai avansate din domeniul tehnic și al serviciilor.
Exemple de forță de muncă calificată cu educație formală includ ingineri, oameni de știință, medici și profesori, în timp ce exemple de lucrători mai puțin educați formal includ operatori de macarale, șoferi de camion cu permis de conducere comercial, mecanici, proiectanți, instalatori, meșteri, bucătari și contabili. Deficitul de lucrători calificați a fost atribuit deficiențelor din sectorul educațional și remunerației scăzute.
Uniunea Europeană a pus în aplicare o politică care a deschis calea pentru ca lucrătorii calificați din afara Uniunii să lucreze și să locuiască în UE în cadrul sistemului Cartea Albastră. Principalele motive pentru introducerea acestei politici sunt îmbătrânirea populației în general și o lipsă tot mai mare de lucrători calificați în multe state membre.
Galerie
Note
Vezi și
Etica protestantă și spiritul capitalismului Automatizare Clasă socială Externalizare Management științific Profesionist Sindicalizare
Categorie:Ocupații