Bévilard este o fostă comună în districtul Jura bernois din cantonul Berna, în Elveția. Este situată în regiunea francofonă Jura Bernois. La 1 ianuarie 2015, fostele comune Bévilard, Malleray și Pontenet au fuzionat pentru a forma noua comună Valbirse.

Geografie [{ "type": "ExternalData", "service": "geoline", "ids": "Q1075351", "properties": { "fill": "#fc3", "stroke": "#ac6600" }}, { "type": "ExternalData", "service": "geoline", "ids": "Q1344620", "properties": { "fill": "#fc3", "stroke": "#ac6600" }}]

Înainte de fuziune, Bévilard avea o suprafață totală de 5,8 km². Conform datelor din 2012, un total de 2,31 km² (0,89 mile pătrate) sau 40,7% este utilizat în scopuri agricole, în timp ce 2,75 km² sau 48,4% este împădurit. Din restul terenului, 0,71 km² sau 12,5% este așezat (clădiri sau drumuri), iar 0,01 km² sau 0,2% este fie râuri, fie lacuri.

În același an, locuințele și clădirile reprezentau 7,4%, iar infrastructura de transport 3,5%. Din terenul împădurit, 40,7% din suprafața totală a terenului este puternic împădurită și 7,7% este acoperită cu livezi sau mici pâlcuri de copaci. Din terenul agricol, 8,8% este folosit pentru cultivarea plantelor, 12,7% sunt pășuni și 18,7% sunt folosite pentru pășuni alpine. Toată apa din comună este apă curgătoare.

Comuna este situată în valea superioară a râului Birs. De-a lungul anilor, aceasta și satul Malleray au crescut împreună, formând o singură zonă locuită.

La 31 decembrie 2009, Districtul de Moutier, fostul district al comunei, a fost dizolvat. În ziua următoare, 1 ianuarie 2010, comuna s-a alăturat nou-creatului Arrondissement administratif Jura bernois.

Istorie Bévilard este menționat pentru prima dată în 1182 ca Bevilar. În germană era cunoscut sub numele de Bewiler, deși acesta nu este utilizat în prezent.

Se cunosc foarte puține despre istoria timpurie a satului. În timpul secolelor al XIII-lea și al XIV-lea, nobila familie Bévilard apare în câteva documente. De-a lungul existenței sale, satul a fost deținut de prepozitul Abației Moutier-Grandval. După victoria franceză din 1797 și Tratatul de la Campo Formio, Bévilard a devenit parte a departamentului francez Haut-Rhin. După înfrângerea lui Napoleon I și Congresul de la Viena, Bévilard a fost atribuit cantonului Berna în 1815.

Biserica parohială din sat, Saint-Georges, a fost menționată pentru prima dată în 1263. Clădirea actuală a bisericii datează din 1716. În 1531, Reforma Protestantă a pătruns în sat și a fost adoptată noua credință. Biserica a fost centrul unei parohii care includea inițial Bévilard, Malleray și Pontenet. În secolul al XVIII-lea, comuna Champoz s-a alăturat parohiei. În 1746, o biserică filială a parohiei a fost înființată în Sornetan.

Satul a fost, în general, agrar până când calea ferată Basel-Delémont-Biel a adus o gară între Bévilard și Malleray în 1877. Legătura convenabilă la rețeaua de transport a încurajat mai multe fabrici de prelucrare de precizie și de ceasuri să se stabilească în comună. În 1882 s-a deschis fabrica de angrenaje Hélios, urmată în 1915 de fabrica de prelucrare Schäublin. Industria orologeră a fost o sursă majoră de venit și a dus la o creștere a populației în comună până în anii 1970. Începând cu anii 1970, concurența din partea ceasurilor electronice mai ieftine a forțat mulți ceasornicari elvețieni să își închidă afacerile, iar populația din Bévilard a scăzut.

Demografie Bévilard avea o populație (conform datelor din 2013) de 1.730 de locuitori. Conform datelor din 2010, 15,3% din populație sunt cetățeni străini rezidenți. În ultimii 10 ani (2001-2011), populația s-a modificat cu o rată de -0,6%. Migrația a contribuit cu -0,2%, în timp ce nașterile și decesele au contribuit cu -0,8%.

Cea mai mare parte a populației (conform datelor din 2000) vorbește franceza (1.417 sau 85,1%) ca primă limbă, germana este a doua cea mai comună limbă (99 sau 5,9%), iar italiana este a treia (78 sau 4,7%). Există o persoană care vorbește retoromană.

Evoluția populației localității este redată în graficul următor:

Religie Conform recensământului din 2000, 743 de persoane sau 44,6% aparțineau Bisericii Reformate Elvețiene (Swiss Reformed Church), în timp ce 484 de persoane sau 29,1% erau de confesiune romano-catolică. Din restul populației, existau 14 membri ai unei biserici ortodoxe (sau aproximativ 0,84% din populație), era 1 persoană care aparținea Bisericii Creștin-Catolice și existau 484 de persoane (sau aproximativ 29,05% din populație) care aparțineau unei alte biserici creștine. Existau 41 de persoane (sau aproximativ 2,46% din populație) care erau de confesiune islamică. Existau 2 persoane care aparțineau unei alte biserici. 98 de persoane (sau aproximativ 5,88% din populație) nu aparțineau niciunei biserici, erau agnostice sau atee, iar 41 de persoane (sau aproximativ 2,46% din populație) nu au răspuns la întrebare.

Note

Vezi și Listă de localități din cantonul Berna

Legături externe

Categorie:Localități din cantonul Berna Categorie:Foste comune din cantonul Berna