Horizon 2000 este programul științific al Agenției Spațiale Europene pentru perioada 1985-2000. Lansat în 1985 pentru a oferi agenției spațiale un plan pe termen lung, acesta includea inițial patru misiuni denumite „pietre de temelie” — SoHO/Cluster, XMM-Newton, Rosetta și FIRST (redenumită ulterior Herschel) — destinate să aducă progrese importante în cunoașterea științifică, precum și mai multe misiuni mai puțin costisitoare, cum ar fi satelitul Hipparcos, sonda spațială Ulysses, telescopul spațial ISO și sonda de aterizare Huygens a misiunii Cassini-Huygens și Laboratorul Internațional de Astrofizică Gamma (INTEGRAL). Acesta este prelungit pentru misiunile științifice operaționale din perioada 2006-2015 prin programul Horizon 2000+, apoi prin programul Cosmic Vision, care acoperă perioada 2015-2025.

Geneză În 1983, programul științific al Agenției Spațiale Europene (ESA) a traversat o gravă criză financiară. Cota bugetară relativ redusă care i-a fost alocată la înființarea ESA (13 % din bugetul total) nu permitea acoperirea numeroaselor costuri suplimentare care a afectat diferitele misiuni în pregătire, provocând întârzieri și anulări. Fizicianul Roger Bonnet, numit în același an la conducerea programului științific al agenției, a decis să modifice în profunzime planificarea acestei activități, definind o strategie pe termen lung.

Beneficiile așteptate sunt:

clarificarea angajamentelor agenției spațiale față de comunitatea științifică; permiterea comunității științifice și industriei spațiale să se pregătească mai bine pentru viitoarele programe care necesită progrese tehnologice; permiterea unei mai bune corelări între resursele și mijloacele financiare necesare.

Punerea la punct a acestui plan pe termen lung se realizează în mai multe etape: apel la propuneri din partea comunității științifice, evaluarea tehnică și financiară a acestora de către agenția spațială și, în final, studiul realizat de șase grupuri de lucru tematice formate din personalități științifice care reprezintă principalele organizații științifice europene, precum Organizația Europeană pentru Cercetare Nucleară (CERN) și Observatorul European Austral (ESO). La sfârșitul anului 1983, ESA a primit 77 de propuneri de misiuni, dintre care 35 în domeniul științelor Sistemului Solar și 33 în domeniul astronomiei. După analizarea voturilor și în urma unei ultime reuniuni care a avut loc la Veneția în 30 mai și 1 iulie 1984, programul științific al Agenției Spațiale Europene, denumit Horizon 2000, a fost stabilit pentru următorii 20 de ani. Au fost identificate trei clase de misiuni în funcție de costul lor: cele mai costisitoare, denumite „pietre de temelie”, reprezintă doi ani din bugetul alocat misiunilor științifice, clasa următoare reprezintă un an, iar ultima 0,5 ani. Realizarea planului necesită ca bugetul alocat științelor să crească între 1985 și 1991 cu 7 %, de la 130 MUC Milioane de unități de cont (strămoșul monedei Euro).(aproximativ 100 de milioane de dolari, la acea vreme) la 200 MUC.. Această creștere se confruntă cu o puternică opoziție din partea Franței și a Regatului Unit, iar țările membre ale agenției vor conveni în cele din urmă asupra unei creșteri anuale a bugetului de 5 %..

Misiunile Horizon 2000 +Cu litere aldine: misiunile pietre de temelie Misiune Țări implicate pe lângă ESA Selecție Lansare Sfârșit Statut Obiective Hipparcos 8 august 1989 13 mai 1997 Măsurători ale pozițiilor stelelor Ulysses 6 octombrie 1990 30 iunie 2009 Studiat heliosfera Infrared Space Observatory (ISO) 1983 17 noIembrIe 1995 16 mai 1998 Studiu al razelor infraroșii SoHO 1984 2 decembrie 1995 31 decembrie 2025 (prevăzut) Observarea Soarelui Cassini-Huygens (M1) 1988 15 octombrie 1997 14 ianuarie 2005 Aterizare pe Titan XMM-Newton 1995 10 decembrie 1999 31 decembrie 2025 (prevăzut) Studiu al razelor X Cluster 1984 16 iulie 2000 și 9 august 2000 31 decembrie 2022 (prevăzut) Studiu al magnetosferei terestre INTEGRAL (M2) , , Țară nemembră a ESA, în epocă., Țară nemembră a ESA, în epocă. 1993 17 octombrie 2002 31 decembrie 2022 (prevăzut) Sudiu al razelor gamma și X SMART-1 27 septembrie 2003 2 septembrie 2006 Studierea Lunii Rosetta 1993 2 martie 2004 30 septembrie 2016 Studiul unei comete, aterizare pe o cometă HerschelVechiul nume: FIRST 1986 14 mai 2009 17 iunie 2013 Observarea Universului „rece” în infraroșu îndepărtat Planck (M3) 1995 14 mai 2009 23 octombrie 2013 Studiu al radiației cosmice de fond

250px|thumb|left|Echipa ESA însărcinată cu controlul zborului misiunii Rosetta. Două dintre misiunile „pietre de temelie” ale programului Horizon 2000 reflectă poziția dobândită de Europa în domeniul astronomiei spațiale prin intermediul instrumentelor europene COS-B și EXOSAT, germanul ROSAT, italianul Beppo-SAX și francezul Sigma: XMM-Newton este un observator de raze X, iar FIRST (Far Infrared and Sub-millimetre Telescope) este un observator în infraroșu, care va fi redenumit ulterior Herschel. Alte două pietre de temelie sunt consacrate studiului Sistemului Solar: perechea SoHO/Cluster, însărcinată cu studiul Soarelui și al plasmei, și sonda Rosetta, însărcinată cu studiul in situ al unei comete. Misiunile de dimensiuni medii selectate includ misiunile științifice aflate deja în curs de dezvoltare la momentul lansării programului Horizon 2000: Hipparcos, ISO, Ulysses, dezvoltată împreună cu NASA și lansată în 1990, cu rolul de a studia in situ regiunile din vecinătatea Soarelui, Giotto, precum și contribuția europeană la telescopul spațial Hubble. Cinci misiuni de dimensiuni medii rămân de selectat. În sfârșit, misiunile cu costuri reduse includ participarea la programe internaționale, dezvoltarea de experimente recuperabile destinate platformei Eureca la bordul navetei spațiale americane, precum și sateliți mici..

În 1993, observatorul gamma INTEGRAL este selectat pentru a continua activitatea telescoapelor american Compton Gamma-Ray Observatory și rusesc Gamma.

Continuarea programului: programul Horizon 2000+ +Cu litere aldine: misiunile grele Misiune Țări implicate pe lângă ESA Selecție Lansare Sfârșit Statut Obiective Gaia 1995 19 decembrie 2013 15 ianuarie 2025 (încheierea măsurătorilor); Publicarea rezultatelor se va face prin 2030. Măsurarea poziției, distanței și mișcării stelelor (succesor al programului Hipparcos) BepiColombo 1995 19 octombrie 2018 La un an după sosirea sa la fața locului (misiune primară) Studiul lui Mercur LISA PathfinderSMART-2 2000 3 decembrie 2015 17 iulie 2017 Demonstrator tehnologic pentru măsurarea undelor gravitaționale Mars Express 2000 2 iunie 2003 31 decembrie 2022 (prevăzut); Programul a fost prelungit până în 2026, cu posibilitatea de a fi, din nou, prelungit până în 2028. Studiul planetei Marte Venus Express 2001 9 noiembrie 2005 16 decembrie 2014 Studiul lui Venus

250px|thumb|Planeta Venus luată în fotografie de sonda BepiColombo (ultima misiune a programului) în timpul transferului spre Mercur în 2020. În octombrie 1993, Agenția Spațială Europeană a lansat un apel de propuneri pentru continuarea programului Horizon 2000, denumit Horizon 2000+, care vizează misiuni care trebuie să fie operaționale în perioada 2006-2017. Selecția a fost oficializată în 1995. Au fost selectate trei misiuni importante: o misiune de explorare planetară către Mercur, care va fi denumită BepiColombo, o misiune de astrometrie care va succeda Hipparcos (Gaia) și un observator gravitațional (LISA Pathfinder). Sunt prevăzute, de asemenea, între două și patru misiuni medii, cu un cost maxim de 176 de milioane de euro. Pentru dezvoltarea acestor proiecte în perioada 2000-2006 trebuia alocat un buget de 1,896 miliarde de euro. În cadrul acestui program, ESA a dat undă verde în 2000 pentru trei noi dezvoltări: misiunea Mars Express, care va studia Marte din orbită, un observator solar care va înlocui SoHO și Ulysses și participarea la telescopul american American Next Generation Space Telescope, care va deveni JWST. O misiune de căutare a exoplanetelor, numită Eddington, este în curs de studiu, dar nu este finanțată.

La sfârșitul anului 2001, ESA a traversat o gravă criză financiară, iar creșterea anuală planificată a bugetului alocat misiunilor științifice este redusă de la 4 la 2,5 %, ceea ce dus la o diminuare cu 500 de milioane de euro a fondurilor disponibile pentru program. Acesta este reorganizat: durata de dezvoltare a misiunilor este prelungită, organizarea este simplificată și marjele sunt reduse. Programul rezultat este redenumit Horizon Cosmic.. Programul Horizon se încheie odată cu crearea programului Cosmic Vision, care este lansat în 2004 și acoperă perioada 2015-2035.

Note

Surse

Vezi și Cosmic Vision, succesor al programelor Horizon 2000 și 2000+ pentru deceniile 2015-2035 SoHO/Cluster, misiune „piatră de temelie” a programului Horizon 2000 Rosetta, misiune „piatră de temelie” a programului Horizon 2000 Herschel, misiune „piatră de temelie” a programului Horizon 2000 XMM-Newton, misiune „piatră de temelie” a prgramului Horizon 2000

*