Aeroportul Internațional Cape Town (IATA: CPT, ICAO: FACT) este principalul aeroport care deservește orașul Cape Town, fiind al doilea aeroport ca trafic din Africa de Sud și al patrulea din Africa. Situat la aproximativ 20 km de centrul orașului, aeroportul a fost deschis în 1954, înlocuind aeroportul anterior al orașului, Aerodromul Wingfield. Este singurul aeroport din zona metropolitană Cape Town care deservește curse regulate de pasageri. Aeroportul are terminale pentru zboruri interne și internaționale, conectate la un terminal central comun.

Aeroportul are legături aeriene directe cu celelalte două mari centre urbane din Africa de Sud, Johannesburg și Durban, precum și cu orașe mai mici din țară. Pe plan internațional, oferă zboruri directe către numeroase destinații din Africa, Orientul Mijlociu, Asia, Europa și Statele Unite. În 2011, ruta dintre Cape Town și Johannesburg s-a clasat pe locul al nouălea între cele mai aglomerate rute aeriene din lume, cu aproximativ 4,5 milioane de pasageri.

Istorie Aeroportul D. F. Malan a fost deschis în 1954, la un an după Aeroportul Jan Smuts (acum Aeroportul Internațional O. R. Tambo) din Johannesburg, și a înlocuit aeroportul anterior al orașului, Aerodromul Wingfield. Denumit inițial după prim-ministrul sud-african D. F. Malan, oferea la început doar două zboruri internaționale: unul direct către Regatul Unit și un al doilea, tot către Regatul Unit, dar via Johannesburg.

Odată cu căderea apartheidului, la începutul anilor 1990, proprietatea aeroportului a fost transferată de la stat către o companie parastatală, Compania Aeroporturilor din Africa de Sud (ACSA), iar aeroportul a fost redenumit Aeroportul Internațional Cape Town, un nume neutru din punct de vedere politic. Primii ani ai secolului XXI au adus o creștere spectaculoasă a traficului: de la 6,2 milioane de pasageri pe an în 2004–2005, aeroportul a ajuns la 8,4 milioane în 2007–2008. În 2016, a înregistrat o creștere de 29% a sosirilor internaționale și a depășit pentru prima dată pragul de 10 milioane de pasageri anual.

În pregătirea Campionatului Mondial de Fotbal din 2010, Aeroportul Internațional Cape Town a beneficiat de ample lucrări de extindere și renovare. Obiectivul principal a fost construirea unui terminal central, cu un cost de 6,6 miliarde de ranzi, care unește terminalele de zboruri interne și internaționale, anterior separate, și oferă o zonă comună de check-in. Nivelul de plecări al terminalului central a fost deschis în noiembrie 2009, iar întreaga clădire a fost dată în folosință în aprilie 2010.

Dezvoltarea infrastructurii

Modernizările din 2010

În pregătirea Campionatului Mondial de Fotbal din 2010, Aeroportul Internațional Cape Town a beneficiat de ample lucrări de extindere și renovare. Obiectivul principal a fost construirea unui terminal central, cu un cost de 1,6 miliarde de ranzi, care unește terminalele de zboruri interne și internaționale, anterior separate, și oferă o zonă comună de check-in. Nivelul de plecări al terminalului central a fost deschis în noiembrie 2009, iar întreaga clădire a fost dată în folosință în aprilie 2010.

Pe lângă proiectul de extindere din 2010, deja finalizat, se propusese construirea unei a doua piste, destinată aeronavelor mari, care urma să fie gata până în 2015; această a doua pistă nu a mai fost însă construită. În mai 2015, Airports Company South Africa a anunțat o extindere a aeroportului în valoare de 7,7 miliarde de ranzi, care includea modernizarea terminalelor de zboruri interne și internaționale. Extinderea a fost amânată pe termen nedefinit din cauza scăderii numărului de pasageri provocate de pandemia mondială de COVID-19 începând din 2020.

Dezvoltările din 2027

În februarie 2026, Airports Company South Africa (ACSA) a anunțat un proiect de modernizare a Aeroportului Internațional Cape Town în valoare de 10,14 miliarde de ranzi. În cadrul proiectului, aeroportul — la acea dată cel mai rapid aeroport ca ritm de creștere din Africa de Sud — urma să fie modernizat în etape, de-a lungul mai multor ani. Lucrările la terminalele de zboruri interne și internaționale urmau să înceapă în aprilie 2027. În plus, urma să fie construită o nouă pistă principală, realiniată, desemnarea constructorului pentru această parte a proiectului fiind prevăzută pentru decembrie 2026.

Alte componente ale amplului proiect de infrastructură includ porți de contact suplimentare pentru zborurile interne și poduri de îmbarcare noi, mărirea capacității platformei pentru a permite staționarea mai multor aeronave și fluidizarea circulației acestora, locuri de staționare suplimentare pe platforma internațională, extinderea spațiilor comerciale și a saloanelor, precum și îmbunătățirea procesării la imigrare și a porților deservite cu autobuzul.

Obiectivele proiectului erau creșterea capacității de procesare a pasagerilor, îmbunătățirea circulației acestora și modernizarea de ansamblu a terminalelor, în acord cu creșterea preconizată a cererii pe aeroport. Costul total reprezenta peste jumătate din bugetul de investiții al ACSA de la acea dată, de 21,7 miliarde de ranzi, destinat tuturor aeroporturilor administrate de companie.

La momentul anunțului, Thabo Phateng, director general regional interimar al aeroportului, a declarat că dezvoltările reprezintă un pas important în consolidarea rolului Aeroportului Internațional Cape Town de poartă economică esențială atât pentru provincia Capul de Vest, cât și pentru Africa de Sud. El a adăugat că, prin mărirea capacității și creșterea rezilienței operaționale, aeroportul este pregătit să susțină o creștere durabilă a traficului de pasageri, dezvoltarea turismului, facilitarea comerțului și dezvoltarea economică regională pe termen lung.

Facilități

Terminale Aeroportul are două terminale conectate la un terminal central.

Terminalul central Clădirea terminalului are o structură pe două niveluri, cu plecările la nivelul superior și sosirile la nivelul inferior; un sistem rutier supraînălțat asigură accesul vehiculelor atât la nivelul plecărilor, cât și la cel al sosirilor. Toate operațiunile de check-in se desfășoară în clădirea terminalului central, care dispune de 120 de ghișee de check-in și 20 de chioșcuri self-service. Pasagerii trec apoi printr-o zonă comună de control de securitate, după care se separă. Pasagerii cu destinații internaționale se îndreaptă spre nordul aeroportului, unde se află terminalul internațional, iar cei care călătoresc în interiorul Africii de Sud merg spre sud, către terminalul intern.

Terminalul are 10 poduri de îmbarcare, împărțite în mod egal între zborurile interne și cele internaționale. Secțiunile de la nivelurile inferioare ale terminalelor de zboruri interne și internaționale sunt folosite pentru transferul cu autobuzul al pasagerilor către și dinspre aeronavele staționate la distanță.

Pasagerii care sosesc își recuperează bagajele în vechile secțiuni ale terminalelor respective, înainte de a trece prin pasaje noi spre noul terminal central. Terminalul dispune de un sistem automat de manipulare a bagajelor, capabil să proceseze 30.000 de bagaje pe oră.

Spațiile comerciale se află la nivelul inferior al terminalului (la sosiri), precum și în zona de operațiuni aeriene, lângă porțile de plecare. Oferta este variată și cuprinde case de schimb valutar, librării, magazine de îmbrăcăminte, magazine alimentare, magazine de suveniruri și magazine duty-free (în terminalul de plecări internaționale). Restaurantele din clădirea terminalului central se află la nivelul superior (etajul al treilea), deasupra zonei de plecări; aici funcționează ceea ce se consideră a fi cel mai mare restaurant Spur de pe continentul african, cu o suprafață de 1.080 de metri pătrați. Nivelul restaurantelor oferă vedere către zona de operațiuni aeriene a terminalului, unde un perete-cortină de sticlă îi separă pe clienți de avioanele aflate cu trei etaje mai jos. La etajul al patrulea se află saloanele aeroportului, printre care saloanele business Bidvest și South African Airways.

Terminalul internațional

Terminalul internațional este situat în partea de nord a aeroportului. Aici se află serviciile vamale și de imigrare, saloanele business, magazinele duty-free, restaurantele, sălile de rugăciune, sălile de conferințe, birourile companiilor aeriene și capelele.

Terminalul intern Situat în partea de sud a aeroportului, oferă aceleași facilități ca terminalul internațional, cu excepția serviciilor de imigrare.

Alte facilități În incinta aeroportului se află două hoteluri. Primul este Hotel Verde, un hotel de patru stele deținut de Bon Hotels și considerat „cel mai verde hotel din Africa”, iar al doilea este Road Lodge, un hotel economic din grupul hotelier City Lodge. Terminalul ExecuJet este situat în apropierea capătului sudic al pistei principale și oferă servicii VIP pentru aviația privată. Aeroportul dispune, de asemenea, de o stație MyCiti, serviciul de transport public care îl leagă de centrul orașului și de zonele învecinate.

Companii aeriene și destinații

Note : Acest zbor operează prin Victoria Falls / Livingstone. : Acest zbor operează prin Harare. Rwandair are drepturi depline de trafic pentru a transporta pasageri între Harare și Cape Town. : Acest zbor operează prin Johannesburg. Cu toate acestea, acest transportator nu are dreptul de a transporta pasageri doar între Cape Town și Johannesburg. : Acest zbor va opera via Johannesburg într-un traseu în triunghi. Cu toate acestea, acest transportator nu are dreptul de a transporta pasageri doar între Cape Town și Johannesburg.

Statistici

Trafic de pasageri +Traficul anual de pasageri pe Aeroportul Internațional Cape TownAn fiscalInternaționalRegionalInternNeprogramatTotalPasageriVariație %PasageriVariație %PasageriVariație %PasageriVariație %PasageriVariație %2004–051.176.958fără date126.837fără date4.895.048fără date16.060fără date6.214.903fără date2005–061.167.6610,8%149.48917,9%5.503.69012,4%13.33317,0%6.834.17310,0%2006–071.246.0166,7%147.8851,1%6.107.40511,0%17.23729,3%7.518.54310,0%2007–081.309.8225,1%145.8581,4%6.950.06113,8%20.87721,1%8.426.61812,1%2008–091.378.1605,2%138.0005,4%6.283.1329,6%13.87833,5%7.813.1707,3%2009–101.284.9906,8%122.58411,2%6.391.0791,7%11.41617,7%7.810.0690,0%2010–111.261.0241,9%122.6090,0%6.781.1436,1%35.771213%8.200.5475,0%2011–121.400.48711,1%133.2808,7%7.028.6693,7%13.90261,1%8.576.3384,6%2012–131.325.4815,4%144.1488,2%6.951.5771,1%13.5932,2%8.434.7991,7%2013–141.355.5242,3%143.3560,7%6.879.9191,0%14.1904,4%8.392.9890,5%2014–151.452.3607,1%150.6025,1%7.142.9073,9%10.00341,9%8.755.8724,3%2015–161.564.4647,7%179.77519,4%7.902.36210,6%12.98829,8%9.659.58910,3%2016–171.934.64123,7%197.4379,8%8.067.5162,1%11.7969,2%10.211.3905,7%2017–182.243.36716,0%208.9035,8%8.286.6182,7%13.35813,2%10.752.2465,3%2018–192.406.5947,3%195.6176,4%8.209.6100,1%11.91610,8%10.823.7370,1%2019–202.356.2252,1%183.9995,9%8.137.2460,9%11.3284,9%10.688.7981,2%2020–21156.43393,4%15.48491,6%2.181.67073,2%32.534187,2%2.386.12177,7%2021–22751.278131%80.384135%4.853.69976%15.45053%5.700.81182%2022–232.174.073189%149.29986%6.062.22325%22.15643%8.407.75147%2023–242.754.40523,6%169.96112,9%7.093.29215,7%16.69412,1%10.034.35217,6%2024–252.900.3415,3%208.68422,8%7.372.0933,9%13.87616,9%10.494.9944,6%2025–263.128.6317,9%234.57212,4%7.954.8287,9%15.70513,2%11.333.7368,0%

Mișcări ale aeronavelor