dreapta|miniatura|300x300px| Clasical Spectacular a folosit iluminat de scenă obișnuit adăugând în plus efecte de laser speciale Iluminarea scenei este prelucrarea luminii aplicată în producțiile de teatru, dans, operă sau a altor reprezentații artistice.Stage Lighting Design Principle and Process Mai multe diferite tipuri de instrumente de iluminat de scena sunt folosite la această disciplină.theatrecrafts' Types of Lanterns. Pe lângă iluminatul de bază, iluminatul de scenă modern poate include de asemenea efecte speciale, cum ar fi lasere și mașini de fum. Persoanele care lucrează pe scena de iluminat sunt denumiți în mod frecvent precum tehnicieni de ilumină sau designeri de iluminat.

Echipamentele utilizate în iluminarea scenelor (cabluri, variatoare, instrumente de iluminat, controlere) sunt de asemenea utilizate în alte aplicații de iluminat, inclusiv evenimente corporative, concerte, târguri comerciale, televiziune, producție de filme, studiouri foto și alte tipuri de evenimente live. Personalul necesar pentru instalarea, operarea și controlul echipamentelor este de asemenea legat de diferențierea domeniilor de aplicabilitate a „iluminării de scenă”.

Istoric Cea mai cunoscută formă de iluminare a scenei a fost întâlnită în timpul teatrelor greci (iar mai târziu romane). Aceștia își construiau teatrele orientate dinspre est spre vest, astfel încât să poată juca piesele în timpul după-amiezii iar lumina naturală a soarelui să cadă pe actori, dar nu și pe cei așezați în orchestră. Lumina naturală a continuat să fie utilizată atunci când s-au construit teatre cu o mare deschidere circulară în vârful lor. Teatrele englezești din timpurile moderne erau fără acoperiș, permițând utilizarea luminii naturale în iluminarea scenei. Pe măsură ce teatrele s-au mutat în spații închise, iluminarea artificială a devenit o necesitate și s-a dezvoltat pe măsură ce teatrele și tehnologia au avansat. La un moment necunoscut, lumina lumânărilor a fost introdusă, ceea ce a adus o mai mare dezvoltare în ceea ce privește iluminatul teatral în întreaga Europă.

În timp ce Oliver Cromwell conducea Marea Britanie, toată producția de scenă a fost suspendată în 1642 și nu s-au înregistrat alte pregrese ale teatrelor englezești. În timpul acestei "foamete teatrale", s-au făcut progrese importante în teatrele din continentul european. Charles II, care ulterior va deveni regele Charles al II-lea a fost martor la metodele teatrale italiene și i-a readus în Anglia când a ajuns la putere. Au fost construite noi teatre în Anglia, iar dimensiunile lor mari au cerut o iluminare mai elaborată. După reamenajarea lor, s-a constatat că „principala sursă de lumină a teatrelor în timpul Restaurării monarhiei care urmează să fie candelabre”, care erau „orientate spre partea din față a casei și, în special, asupra pădurilor”. Teatrele engleze în această perioadă au folosit lumânări din seu pentru a lumina candelabre și sfeșnicele. Lumânările înmuiate au fost făcute prin introducerea unei fitiluri în ceara fierbinte în mod repetat, pentru a crea o lumânare cilindrică. Lumânările aveau nevoie de tunderi și retrageri frecvente, indiferent de ceea ce se întâmpla pe scenă, deoarece „au picat unsoare fierbinte atât asupra publicului, cât și a actorilor”. Candelabre au blocat și viziunea unor patroni. dreapta|miniatura|275x275px| Un exemplu de iluminat de scenă, agățări și panouri cu LED-uri utilizate în timpul unei emisiuni profesionale de luptă televizate WWE SmackDown Live . În Anglia existau două tipuri diferite de teatre în perioada Restaurării: teatre comerciale și teatre ale curților. Teatrele comerciale tindeau să fie mai „conservatoare în iluminarea lor, din motive economice” și, prin urmare, foloseau „candelabre care ardeau lumânări” în principiu. Teatrele curților domnești și-ar putea permite să „folosească majoritatea inovațiilor continentale” în producțiile lor. Teatre, cum ar fi Drury Lane Theatre și Covent Garden Theatre, erau luminate de un candelabru mare central și aveau un număr variat de candelabre de scenă și de lumânări mai mici în jurul pereților. Două teatre principale ale curților domnești, construite între 1660 și 1665, au fost Cockpit Theatre și Theatre Hall. Candelabre și felinarele păreau a fi principalele surse de iluminat, dar au fost realizate alte progrese, în special la sala de teatru. În anii 1670, Hall Theatre a început să folosească faruri, iar între 1670 și 1689 au folosit lumânări sau lămpi. Se poate remarca că până la sfârșitul secolului al XVII-lea, „etapele franceze și engleze erau destul de asemănătoare”. Nu există prea multe scrieri despre iluminatul teatral în Anglia de la sfârșitul secolului al XVII-lea și din puținele informații pe care istoricii le au, nu s-au schimbat prea mult până la jumătatea secolului XVIII. Iluminatul pe bază de gaz a ajuns pe scenele din Anglia la începutul anilor 1800 începând cu teatrele Drury Lane și Covent Garden. În anii 1820, a fost dezvoltat un nou tip de iluminare artificială. În acest tip de iluminare, o flacără de gaz este folosită pentru încălzirea unui cilindru de var caustic (oxid de calciu). La atingerea unei anumite temperaturi, varul caustic ar începe să fie incandescent. Această iluminare ar putea fi apoi direcționată de reflectoare și lentile. A fost nevoie de ceva timp de la crearea acestei tehnici, numită Limelight înainte să fie folosită în lumea teatrală, undeva în jurul anului 1837. Tehnica Limelight a devenit popular în anii 1860 și nu numai, până când a fost înlocuită de iluminatul electric. Progresele în iluminat, realizate în acest interval în teatrele engleze au deschis calea unor numeroase progrese în ceea ce privește iluminarea din lumea teatrului modern.

Funcțiile iluminatului dreapta|miniatura|250x250px| Efecte de lumină strălucitoare în timpul unui show Kanye West în 2011. Iluminarea scenelor are mai multe funcții, printre care:

Vizibilitate selectivă: capacitatea de a vedea ce se întâmplă pe scenă. Orice design de iluminare va fi ineficient dacă spectatorii nu pot vedea persoanele de scenă, cu excepția cazului în care aceasta este intenția voită. Dezvăluirea formei: modificarea perceperii formelor pe scenă, în special a elementelor tridimensionale. Focus: direcționarea atenției publicului către o zonă a scenei sau distragerea acestora de la alta. Stare de spirit: stabilirea unei atitudini generale a unei scene. Lumina roșie aspră are un efect diferit față de lumina slabă de lavandă. Locația și ora zilei: stabilirea sau modificarea poziției în timp și spațiu. Lumina albastră poate sugera timp de noapte, pe când cea portocalie și roșie poate sugera un răsărit sau apus de soare. Utilizarea filtrelor mecanice („gobos”) pentru proiectarea peisajului cerului, a lunii etc. Elemente de proiecție / de scenă: iluminatul poate fi folosit pentru a proiecta peisaje sau pentru a funcționa ca un peisaj pe scenă. Plot (script): iluminare poate declanșa un moment al acțiunii sau poate asigura continuitatea acestuia pe scenă sau în afara ei. Compoziție: Iluminatul poate fi utilizat pentru a arăta doar zonele scenei pe care designerul cadrului dorește ca publicul să le vadă și în același pentru a „picta un tablou” de ansamblu.

Efect: În concertele pop și rock sau în show-urile și festivalurile DJ-ilor, lumini colorate și lasere pot fi utilizate ca efect vizual.

Designul iluminatului este o formă de artă și, prin urmare, nu există o modalitate „corectă” în folosire. Există o mișcare modernă care afirmă că proiectarea iluminatului ajută la crearea mediului în care se desfășoară acțiunea, în timp ce este susținut și stilul piesei. „Starea de spirit” este discutabilă în timp ce mediul este un element esențial.

Însușiri ale iluminatului

Intensitate dreapta|miniatura| Un exemplu de platformă care include capete mobile, corpuri de iluminat generice și LED la „The Tuesday Club” Intensitatea este măsurată în unități lux, lumen și foot-candles. Intensitatea unui corp de iluminat (instrument de iluminat sau aparat de iluminat) depinde de o serie de factori, inclusiv puterea lămpii sale, designul instrumentului (și eficiența acestuia), obstrucții optice, cum ar fi geluri de culoare sau filtre mecanice, distanța până la zona care trebuie să fie aprinsă și unghiul sau fasciculul de câmp al corpului de iluminat, culoarea și materialul care urmează să fie luminat și contrastele relative cu alte porțiuni de iluminat.

Culoare Temperatura culorii este măsurată de scara Kelvin. Culoarea aparentă a unei lumini este determinată de culoarea lămpii sale, de culoarea oricărui gel din lungimea căii optice, de nivelul său de putere și de culoarea materialului pe care îl luminează.

Culoarea unei lămpi incandescente este controlată de obicei prin introducerea unuia sau mai multor geluri (filtre) în lungimea căii sale optice. În cel mai simplu caz, un singur gel este introdus în lungimea căii optice pentru a produce lumină de aceeași culoare. De exemplu, un gel albastru este folosit pentru a crea lumina albastră. Culorile personalizate sunt obținute cu ajutorul amestecului subtractiv de culori CMY, prin introducerea combinațiilor de filtre cyan, magenta și galben în calea lungimii optice a corpului de iluminat. Filtrele inserate pot avea densități diferite, cu procente de transmisie corespunzătoare, care amestecă într-un mod subtractiv culorile (filtrele absorb culori deschise nedorite, dar culorile dorite trec neafectate). Uneori, producătorii vor include un filtru suplimentar de culoare verde sau chihlimbar („CTO”) pentru a extinde gama (gamut) sistemelor de amestec subtractiv de culori.

Puterea lămpilor influențează, de asemenea, culoarea lămpilor tungsten. Odată cu scăderea puterii lămpii, filamentul tungsten dintr-un bec va tinde să producă procente crescende de lumină portocalie, comparativ cu lumina aproape albă emisă la putere maximă. Aceasta este cunoscută sub numele de chihlimbar sau chihlimbar derivat. Astfel, un instrument de 1000 de wați cu o putere de 50% va emite un procent mai mare de lumină portocalie decât un instrument de 500 de wați care funcționează la putere maximă.

Corpurile LED creează culoarea prin amestecarea aditivă a culorilor roșu, verde, albastru și, în unele cazuri, chihlimbar, LED-uri la diferite intensități. Acest tip de amestecare a culorilor este adesea folosit cu lumini în serie (borderlights) și lumini cyclorama.Learn Stage Lighting - How do I Use Color Effectively?

Direction Un gobo de această formă într-un accesoriu cu un gel roșu ar produce un model precum cel afișat în dreapta.