Panlatinismul este o ideologie care promovează uniunea popoarelor vorbitoare de limbi romanice.Thomas H. Holloway. A Companion to Latin American History. Blackwell Publishing, Ltd., 2011. P. 7.
Istoria dreapta|miniatura|Bustul lui Jean Charles-Brun, un susținător al panlatinismului internațional și al Confederației latine.Julian Wright. The Regionalist Movement in France, 1890–1914: Jean Charles-Brun and French Political Thought. Oxford University Press, 2003. P. 72. Cu privire la panlatinism s-a afirmat că și-ar avea originea în Italia - acesta fiind ea însăși locul de baștină al latinilor - epocii medievale, fiind susținut de poetul italian Dante Alighieri a cărui perspectivă implica un panlatinism imperial în context european.René Maunier. The Sociology of Colonies: An Introduction to the Study of Race Contact, Part 1. London, England, UK: Routledge, 1949, 1998, 2002. P. 203.
Termenul de „panlatinism” a fost inventat de Torres de Caicedo (1830-1889).João Feres. The concept of Latin America in the United States: misrecognition and social scientific discourse. Nova Science Publishers, 2010. P. 38. Panlatinismul își are originea în ideea unei rase latine comune.João Feres. The concept of Latin America in the United States: misrecognition and social scientific discourse. Nova Science Publishers, 2010. P. 38.
Perspectiva s-a materializat pentru prima dată în Franța, în special datorită influenței lui Michel Chevalier (1806-1879) care compara popoarele „latine” din America cu popoarele „anglo-saxone” care locuiau în aceste teritorii.Thomas H. Holloway. A Companion to Latin American History. Blackwell Publishing, Ltd., 2011. P. 7. Scriitorul francez Stendhal considera „latinismul” drept o ideea imperială conform căreia latinii ar trebui să-i conducă pe vecinii de sorginte nelatină.René Maunier. The Sociology of Colonies: An Introduction to the Study of Race Contact, Part 1. London, England, UK: Routledge, 1949, 1998, 2002. P. 203. Această perspectivă a fost adoptat mai târziu de către Napoleon al III-lea care și-a declarat sprijinul pentru unitatea culturală a popoarelor latine și a prezentat Franța drept lider modern al popoarelor latine, justificând astfel intervenția franceză în politica mexicană, fapt care a condus la crearea celui de-al Doilea Imperiu Mexican pro-francez.Thomas H. Holloway. A Companion to Latin American History. Blackwell Publishing, Ltd., 2011. P. 7.
În urma înfrângerii Franței în Războiul Franco-Prusac și construcției unui stat din Germania, teoreticianul francez Gabriel Hanotaux a respins afirmațiile conform cărora epoca dominației imperiale a popoarelor latine și, în particular, franceze, s-a încheiat, iar noua era era reprezentată de dominația popoarelor anglo-saxone, germanice și slave.H. L. Wesseling. Certain Ideas of France: Essays on French History and Civilization. Greenwood Publishing Group, 2002. P. 138. Hanotaux a declarat că popoarele latine au avut un rol imperial în colonizarea Africii și a afirmat că proprietățile deținute de către popoarele latine ar trebui să includă Africa și America de Sud în timp ce proprietățile popoarelor anglo-saxone ar fi America de Nord, cele ale popoarelor germanice ar fi Europa Centrală, iar cele ale popoarelor slave Siberia.H. L. Wesseling. Certain Ideas of France: Essays on French History and Civilization. Greenwood Publishing Group, 2002. P. 138.
O formă democrată și confederală de panlatinism a luat naștere datorită influenței scriitorului francez Frédéric Mistral care milita pentru autonomia regională a Occitaniei în Franța. De asemenea, Mistral a început să facă apologia panlatinismului în urma contactului cu catalanii care își doreau autonomia Cataloniei și uniune între latini.Julian Wright. The Regionalist Movement in France, 1890–1914: Jean Charles-Brun and French Political Thought. Oxford University Press, 2003. P. 72. L-a influențat puternic pe Jean Charles-Brun, acesta din urmă impresionându-l la rândul său pe Mistral prin publicarea volumului Le Regionalisme. Charles-Brun milita în favoarea latinismului internațional și constituirii unei „confederații latine” democrate, respingând în același timp ideea propusă de imperialiști de creare a unui „imperiu latin”.
Panlatinismul a reprezentat o componentă importantă a fascismului italian și a fost utilizată alături de practicile Romanitas în scopul promovării superiorității rasiale italiene. Caesar in the USA. Berkeley and Los Angeles, California, USA: University of California Press, 2012. P. 104-105
Referințe
Vezi și Latină Europa Popoare latine Pan-naționalism Panslavism Pan-germanism Panturcism Turanism Pan-arabism Pan-africanism Pan-americanism
Categorie:Limbi romanice Categorie:Naționalism Categorie:Mișcări politice Categorie:Geopolitică