thumb|240px|Noam Chomsky
Avram Noam Chomsky (, ) este un lingvist, filosof, istoric și activist politic american, profesor emerit în lingvistică la Massachusetts Institute of Technology (MIT). În plan științific, Chomsky este cunoscut pentru teoria gramaticii generativ-transformaționale și pentru contribuțiile sale în domeniul lingvisticii teoretice (gramatica universală). El este cel care a revoluționat lingvistica modernă prin celebrele sale modele generative. Din punct de vedere ideologic este aliniat cu anarho-sindicalismul.
În afara lumii academice, Chomsky este foarte cunoscut în lumea întreagă pentru activitatea sa politică și pentru critica sa la adresa politicii externe a Statelor Unite, dar și a altor guverne.Noam Chomsky, una dintre cele mai strălucite minți ale secolului XXI: SUA, hotărâte să câștige cursa spre dezastru Chomsky se descrie ca un socialist libertar și simpatizant al anarho-sindicalismului. Este considerat și drept o persoană cheie în cadrul stângii politice din Statele Unite.
Viața și cariera
Pentru meritele sale, Chomsky a fost distins în anul 2010 cu premiul Erich Fromm al societății omonime din Tübingen, Germania.
Gramatica universală Chomsky propune ipoteza "gramaticii universale" prin care înțelege „ansamblul acelor structuri și mecanisme biologice înnăscute, caracteristice speciei homo sapiens, care sunt în măsură să explice, pornind de la informația pe care o oferă ambianța lingvistică, producerea acelei competențe pe care o descriu gramaticile speciale ale diferitelor limbaje naturale”.Flonta, M. (1994), p. 115
Această ipoteză ia naștere în urma studierii felului în care se produce achiziția limbajului de către un vorbitor. Investigând datele care sunt disponibile persoanei respective (input-ul) și performanțele lingvistice la care poate ajunge acea persoană devenită vorbitor competent al limbii respective (output-ul), apare o veritabilă problemă științifică: aceea de a înțelege disproporționalitatea care se stabilește între săracia stimulilor și bogăția sistemului articulat și organizat de propoziții rostite. Mai mult, chiar, se observă că indivizi diferiți, cu experiențe personale diferite într-un anumit limbaj, ajung la sisteme de reguli gramaticale foarte asemănătoare, ceea ce le permite să se înțeleagă reciproc. La această problemă, Chomsky găsește o singură explicație, anume prezumția că individul însuși contribuie într-o măsură covârșitoare la structura schematică generală și poate chiar la conținutul specific al cunoașterii exprimate prin intermediul limbajului, cunoaștere pe care o obține din experiența limitată pe care i-o oferă mediul.http://www.chomsky.info/debates/1971xxxx.htm răspuns la prima intrebare. Contribuția individului este înnăscută, fiind o caracteristică a speciei, și reprezintă gramatica generativă, sau gramatica universală. Facultatea limbajului se dezvoltă la nivel individual într-un mod intrinsec determinat, sub acțiunea declanșatoare a interacțiunilor sociale și sub acțiunea modulatoare a mediului. De aceea Chomsky consideră competența lingvistică ca fiind produsul creșterii, nu al învățării..
Originea limbajului
Există mai multe ipoteze despre originea limbajului, datele citate pentru prima apariție a lui variind de la un autor la altul, de la epoca omului de Cro-Magnon, acum 40.000 de ani, până la epoca lui Homo habilis, aproximativ acum 2 milioane de ani. O altă problemă neclarificată este aceea a localizării apariției limbajului; teoria poligenezei susține că limbajul a apărut în locuri diferite, pe când teoria monogenezei susține că limbajul are o sursă de proveniență unică.http://thebrain.mcgill.ca/flash/a/a_10/a_10_s/a_10_s_lan/a_10_s_lan.html The Origins of Language, paragraful 1.
Teoriile monogenezei sunt dominate de două școli mari de gândire. Una dintre ele este cea influențată de Chomsky. Această teorie pleacă de la premisa că specia umană, așa cum o cunoaștem noi, ia naștere în urma unei mutații genetice neobișnuite, apărute acum aproximativ 100.000 de ani, în urma căreia circuitele cerebrale s-au reorganizat. Această reorganizare ar fi dat naștere „instinctului lingvistic” uman, deschizând calea către creșterea explozivă a tuturor capacităților cognitive pe care le furnizează limbajul ca sistem de comunicare puternic. Limbajul este o caracteristică înnăscută a ființei umane, și de aceea este posibil a identifica și descrie o „gramatică universală”. Tot acesta ar fi motivul pentru care e greu de imaginat o formă intermediară de limbaj, care să funcționeze fără nici una din structurile gramaticale prezente în limbile naturale.http://thebrain.mcgill.ca/flash/a/a_10/a_10_s/a_10_s_lan/a_10_s_lan.html The Origins of Language, paragraful 2
Această teorie a fost criticată drept antievoluționistă, dar unii adepți mai noi ai teoriei evoluționiste o sprijină. Există printre oamenii de știință părerea că mecanismul care a dat naștere limbajului se bazează pe combinarea unor elemente preexistente, care nu fuseseră selectate pentru a produce în mod specific această funcție, dar care, împreună, au făcut posibilă apariția limbajului.http://thebrain.mcgill.ca/flash/a/a_10/a_10_s/a_10_s_lan/a_10_s_lan.html The Origins of Language, paragraful 3.
Opțiuni politice
Natura umană, faptul că specia umană posedă acele mecanisme înnăscute care îi permit omului să genereze noul, este cea care îl înzestrează cu creativitate pe om. Creativitatea este incompatibilă cu lipsa de libertate. Chomsky crede că un element fundamental al naturii umane este nevoia muncii creative, a cercetării creative - creativitate care trebuie să se manifeste în afara limitelor arbitrare pe care le pot impune instituțiile coercitive. O societate decentă trebuie să maximizeze condițiile de exprimare a creativității umane și să depășească represiunea și opresiunea, care există ca reminiscențe istorice în orice societate.Human Nature: Justice versus Power, Noam Chomsky debates with Michel Foucault
Chomsky a declarat că preferințele sale personale „sunt unele anarhiste tradiționale, în bună măsură cu originea în iluminism și în liberalismul clasic”Chomsky (1996), pp. 71. și că apreciază socialismul libertarian Chomsky, Noam, "Notes on Anarchism" http://www.zmag.org/chomsky/other/notes-on-anarchism.html . Este un simpatizant al anarho-sindicalismului, prin care înțelege un sistem descentralizat de asocieri libere între instituții economice și sociale.
Chomsky consideră că există două sarcini intelectuale importante în sfera politică și socială. Prima este de a imagina o societate viitoare dreaptă, adică de a crea o „teorie socială umanistă, bazată, pe cât posibil, pe concepte ferme și umane despre esența sau natura umană”. Cealaltă este de a înțelege natura puterii și a opresiunii și terorii din societatea noastră. Aceasta înseamnă a ne referi la instituții precum administrația, poliția, armata, dar și alte instituții centrale economice, comerciale și financiare. El atrage atenția asupra puterii deosebite pe care o capătă marile corporații multinaționale.„Corporațiile sunt o formă de tiranie privată” http://www.chomsky.info/debates/20000516.htm
Cărți și articole Lingvistică
Morphophonemics of Modern Hebrew, teză de masterat, University of Pennsylvania, 1951 Logical Structure of Linguistic Theory, 1955; Chicago: 1975. Transformational Analysis, teză de doctorat (Ph.D.), University of Pennsylvania, 1955] Noam Chomsky, Morris Halle și Fred Lukoff, "On accent and juncture in English", în For Roman Jakobson, The Hague: Mouton, 1956 Three models for the description of language, "I.R.E. Transactions on Information Theory", vol. IT-2, no. 3: 113-24 (1956) Syntactic Structures. The Hague: Mouton, 1957; Berlin and New York: 1985. Current Issues in Linguistic Theory, 1964 Aspects of the Theory of Syntax. Cambridge: MIT Press, 1965 Cartesian Linguistics. New York: Harper and Row, 1965; reeditat: Cartesian Linguistics. A Chapter in the History of Rationalist Thought Lanham, Maryland: University Press of America, 1986. Topics in the Theory of Generative Grammar, 1966 Noam Chomsky și Morris Halle, The Sound Pattern of English. New York: Harper & Row, 1968 Language and Mind, 1968; ediție revizuită, New York: Harcourt Brace, 1972 Studies on Semantics in Generative Grammar, 1972 The Logical Structure of Linguistic Theory, 1975 Reflections on Language, 1975 Essays on Form and Interpretation, 1977 Rules and Representations, New York: Columbia University Press, 1980 Lectures on Government and Binding: The Pisa Lectures, Holland: Foris Publications, 1981; Berlin and New York: Mouton de Gruyter, 1993. Some Concepts and Consequences of the Theory of Government and Binding, 1982 Language and the Study of Mind, 1982 Noam Chomsky on The Generative Enterprise, A discussion with Riny Hyybregts and Henk van Riemsdijk, 1982 Modular Approaches to the Study of the Mind, 1984 Knowledge of Language: Its Nature, Origin, and Use, 1986 Barriers. Linguistic Inquiry Monograph Thirteen. Cambridge (MA): The MIT Press, 1986 Language and Thought, 1993 The Minimalist Program. Cambridge (MA): The MIT Press, 1995 On Language, 1998 New Horizons in the Study of Language and Mind, 2000 The Architecture of Language, 2000 On Nature and Language, ediție îngirjită de Adriana Belletti și Luigi Rizzi, 2001 Noam Chomsky și U.T. Place, "The Chomsky-Place correspondence 1993-1994", îngrijită și cu o introducere de T. Schoneberger, "The Analysis of Verbal Behavior", 17, 7-38.
Politică
American Power and the New Mandarins, 1969 "Notes on Anarchism", în New York Review of Books, 1970 At war with Asia, 1970 Two Essays on Cambodia, 1970 Chomsky: selected readings, 1971 Problems of Knowledge and Freedom, 1971 For Reasons of State, 1973 Peace in the Middle East? Reflections on Justice and Nationhood, 1974 Intellectuals and the State, 1976 Human Rights and American Foreign Policy, 1978 Noam Chomsky și Edward Herman, After the Cataclysm: Postwar Indochina and the Reconstruction of Imperial Ideology, 1979 Language and Responsibility, 1979 Noam Chomsky și Edward Herman, The Washington Connection and Third World Fascism, 1979 Radical Priorities, 1981 Superpowers in collision: the cold war now, 1982 Towards a New Cold War: Essays on the Current Crisis and How We Got There, 1982 The Fateful Triangle. The United States, Israel, and the Palestinians, 1983 Turning the Tide : U.S. intervention in Central America and the Struggle for Peace, 1985 Pirates and Emperors: International Terrorism in the Real World, 1986 The Race to Destruction: Its Rational Basis, 1986 The Chomsky Reader, 1987 On Power and Ideology, 1987 Turning the Tide. The U.S. and Latin America, 1987 The Culture of Terrorism, 1988 Language and Politics, 1988 Edward Herman și Noam Chomsky, Manufacturing Consent. The Political Economy of the Mass Media, New York: Pantheon Books, 1988 Necessary Illusions, 1989 Terrorizing the Neighborhood, 1991 What Uncle Sam Really Wants, 1992 Chronicles of Dissent, 1992 Deterring Democracy, 1992 Letters from Lexington. Reflections on Propaganda, 1993 The Prosperous Few and the Restless Many, 1993 Rethinking Camelot: JFK, the Vietnam War, and U.S. Political Culture, 1993 World Order and Its Rules: Variations on Some Themes, 1993 Year 501. The Conquest Continues, 1993 Keeping the rabble in Line, 1994 Secrets, Lies, and Democracy, 1994 World Orders, Old and New, 1994 Powers and Prospects: Reflections on Human Nature and the Social Order, 1996 Class Warfare, 1996 Media Control. The Spectacular Achievements of Propaganda, 1997 One Chapter, The Cold War and the University, 1997 The Culture of Terrorism, 1998 The Umbrella of US Power, 1999 The New Military Humanism: Lessons from Kosovo, 1999 Profit over People, 1999 The Fateful Triangle, 1999 Rogue States, Cambridge (MA): South End Press, 2000 Propaganda and the Public Mind, 2001 9-11, New York: Seven Stories Press, 2001