Poiana Brașov () este o localitate componentă a municipiului Brașov din județul Brașov, Transilvania, România.
Istoric Poiana a fost din vechi timpuri destinația drumețiilor și a practicării sporturilor de iarnă. Prima mențiune documentară a acestui loc datează din anul 1427, în contextul activităților de oierit ce aveau loc aici. Schiorii au urcat Postăvaru încă din anul 1895, iar în anul 1906, în Poiana Brașov a avut loc primul concurs de schi. Prin preajma lui 1950, stațiunea s-a menținut în limitele dotărilor naturale. Doar câteva vilișoare sau cabane puteau fi zărite ici-colo. În anul 1951, la Poiana Brașov, au loc Jocurile Mondiale Universitare de iarnă. Cu această ocazie, se dă în folosință un modern hotel al sporturilor și primul teleferic - Poiana-Postăvarul - pe o lungime de 2.150m. Urmează apoi alte și alte amenajări și dotări, care au adus Poiana la înfățișarea pe care o cunoaștem astăzi.
Descriere Poiana Brașov dispune de 12 pârtii de schi cu grade diferite de dificultate (Bradul - 458 m, Kanzel - 350 m, Sulinar - 2441 m, Ruia - 540 m, Subteleferic 1 - 495m, Subteleferic 2- 2220 m, Lupului - 2860 m, Drumul Roșu - 3821 m, Stadion - 300 m)Ghid-brasov.ro - Brașov - ghid turistic - Poiana Brașov ; accesat la 8 septembrie 2012, terenuri de sport, un lac, discoteci, baruri și restaurante. Cazarea este asigurată în hoteluri de lux, pensiuni, vile sau cabane. De asemenea, în Poiana Brașov se află o stație de ambulanță și una de poliție precum și un oficiu poștal.
Stațiunea este de asemenea recomandată pentru tratamentul nevrozei astenice, pentru stări de epuizare și surmenaj fizic și intelectual, pentru anemii secundare și boli endocrine, pentru boli ale aparatului respirator. Deseori, iarna, temperatura ajunge la -15oC.
Biodiversitate Zona muntoasă (pădurile, pășunile și pajiștile) ce împrejmuiește stațiunea, protejează o gamă diversă de plante din flora spontană (arbori, arbuști, ierburi și flori) și asigură condiții de hrană și adăpost mai multor specii din fauna sălbatică a României.
Flora lemnoasă este constituită din arbori și arbuști cu specii de: brad (Abies alba), molid (Picea Abies), zâmbru (Pinus cembra), pin de pădure (Pinus sylvestris), larice (Larix decidua), tisă (Taxus baccata), frasin (Fraxinus excelsior), arin (Alnus glutinosa), jneapăn (Pinus mugo), ienupăr (Juniperus communis), păducel (Crataegus monogyna), smârdar (Rhododendron myrtifolium), soc (Sambucus nigra), alun (Corylus avellana), zmeur (Rubus idaeus), măceș (Rosa canina), mur (Rubus fruticosus), afin (Vaccinum myrtillus L.), merișor (Vaccinium vitis-idaea).
La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii floristice (unele protejate la nivel european prin Directiva CE 92/43/CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) Directiva Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică; accesat la 7 iulie 2015; dintre care: floare de colț (Leontopodium alpinum Cass), crinișor de stâncă (Lloydia serotina), sângele voinicului (Nigritella nigra), clopoțelul de munte (Campanula serrata), churechiul de munte (Ligularia sibirica), papucul doamnei (Cypripedium calceolus), coada șoricelului (Achillea oxyloba ssp. schurii), ceapă de munte (Allium victorialis), angelică (Angelica archangelica), limba cucului (Botrychium matricariifolium), ferigă de piatră (Cystopteris sudetica), iederă albă (Daphne blagayana), garofiță albă de stânci (Dianthus spiculifolius), „Mâna Maici Domnului” (Gymnadenia conopsea), crucea voinicului (Hepatica transsilvanica), untul-vacii (Orchis morio), stupiniță (Platanthera bifolia), țâța-vacii (Primula elatior ssp. leucophylla), bulbuc de munte (Trollius europaeus), buzișor (Corallorhiza trifida), gălbinel de munte (Doronicum carpaticum), talpa-ursului (Heracleum palmatum), mirodea (Hesperis nivea), nopticoasă (Hesperis matronalis ssp. candida).
Faună sălbatică cu specii de mamifere, păsări, reptile, amfibieni și insecte; dintre care unele protejate la nivel național și internațional, sau aflate pe lista roșie a IUCN: urs brun (Ursus arctos)Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Ursus arctos; accesat la 7 iulie 2015, cerb (Cervus elaphus), căprioară (Capreolus capreolus), lup cenușiu (Canis lupus)Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Canis lupus; accesat la 7 iulie 2015, vulpe (Vulpes vulpes), râs eurasiatic (Lynx lynx), veveriță roșcată (Sciurus vulgaris); cocoș de munte (Tetrao urogallus)Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Tetrao urogallus< accesat la 7 iulie 2015, vânturelul roșu (Falco tinnunculus), codroș de munte (Phoenicurus ochruros), șoim călător (Falco peregrinus), brumăriță de stâncă (Prunella collaris), cristel-de-câmp (Crex crex), stăncuță (Corvus monedula), porumbel gulerat (Columba palumbus), ciocârlie-de-câmp (Alauda arvensis), ciuf-de-pădure (Asio otus), corb (Corvus corax), ieruncă (Tetrastes bonasia), acvilă-țipătoare-mică (Aquila pomarina), acvilă de munte (Aquila chrysaetos), șorecar comun (Buteo buteo), șorecar-încălțat (Buteo lagopus), forfecuță gălbuie (Loxia curvirostra), sticlete (Carduelis carduelis), pupăză (Upupa epops), cuc (Cuculus canorus), mierlă (Turdus merula), fluturașul de stâncă (Tichodroma muraria), mierla de apă (Cinclus cinclus), salamandra carpatică (Triturus montandoni), buhai de baltă cu burtă galbenă (Bombina veriegata)Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Bombina variegata; accesat la 7 iulie 2015, tritonul cu creastă (Triturus cristatus), viperă (Vipera berus), șopârlă de ziduri (Podarcis muralis), croitorul de fag (Rosalia alpina), gândacul de apă (Rhysodes sulcatus), apolonul negru (un fluture din specia Parnassius mnemosyne), cosașul transilvan (Pholidoptera transsylvanica)Natura2000.eea.europa.eu - Postăvarul (flora și fauna sitului); accesat la 7 iulie 2015.
Obiective turistice 200px|right|thumb|Biserica de lemn cu hramul „Sfântului Ioan” Biserica de lemn cu hramul „Sf. Ioan” Ariile naturale protejate aflate în vecinătateApmbv.anpm.ro - Agenția pentru Protecția Mediului Brașov ; accesat la 8 septembrie 2012: Masivul Postăvarul (sit de importanță comunitară - SCINatura2000.mmediu.ro - Biodiversitatea în România - Piatra Mare - Sit de Importanță Comunitară ); accesat la 27 aprilie 2015 desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice, precum și a unor habitate de interes comunitar). Colții Corbului Mare (rezervație naturală de tip botanic, cunoscută ăi sub denumirea de Stejărișul Mare). Peștera Valea Cetății situată la aproximativ 3 km de orașul Râșnov, pe șoseaua Valea Cetății spre Poiană.
Trasee montane Poiana Brașov - Vârful Cristianul Mare din Masivul Postăvarul. Poiana Brașov - Pietrele lui Solomon
Pârtii de schi Stațiunea Poiana Brașov (în sezonul rece) pune la dispoziția turiștilor un domeniu schiabil alcătuit din pârtii cu toate gradele de dificultatePoiana.info.ro - Pârtii de schi în Poiana Brașov ; accesat la 4 iunie 2013. Denumirea pârtiei Lungime (m.) Diferență de altitudine (m.) Grad de dificultateStadion30032ușorKanzel359134dificilRuia540198dificilBradul45877ușorSubteleferic1.000280dificilSulinar2.451645mediuLupului 2.860 <div style="text-align:center">775 <div style="text-align:center"> dificilDrumul Roșu3.821630ușor
Legături externe
Hărți Harta 3D Poiana Brașov Presă Poiana Brașov este cea mai căutată, dar și cea mai scumpă stațiune de schi din România, 12 noiembrie 2012, Simona Suciu, Adevărul Cea mai lungă pârtie de schi din România este în Poiana Brașov FOTO și VIDEO, 21 decembrie 2011, Simona Suciu, Adevărul
Imagini Poiana Brasov WebCam Live Galerie foto Stațiunea Poiana Brașov
Video Video: Muntii Postăvarul Video: Stațiunea Montana Poiana Brașov
Note
Vezi și Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav Mijloacele de transport din municipiul Brașov Masivul Postăvarul Stejerișul Mare (Colții Corbului Mare)
Galerie de imagini
Poiana Brașov, Brașov Poiana Brașov, Brașov Poiana Brașov, Brașov