Constanța Hodoș (născută Taloș) (n. 12 octombrie 1860, Zimbru, Arad – d. 19 aprilie 1934, BucureștiAurel Sasu, Dicționarul biografic al literaturii române, A-L, Paralela 45, p. 724) a fost o scriitoare română, soția scriitorului Alexandru Hodoș (1863 - 1929) cunoscut în literatură sub pseudonimul Ion Gorun.
Biografie Constanța a fost fiica a lui Constantin Taloș, învățător, notar comunal și mai apoi, între 1865 - 1876, prim pretor, și a Amaliei Vida. O parte din studii le-a realizat într-un pensionat particular din Arad.Traian Mager, Ținutul Hălmagiului - Monografie , volumul 3, Tiparul Tipografiei Diecezane, Arad, 1937
Constanța Taloș a fost căsătorită, în prima căsătorie, cu Nicolae Marcu cu care a avut doi copii, Amos Aureliu (născut pe 13 octombrie 1880) și Lucian Nerva (născut pe 15 iunie 1883). În această perioadă îl cunoaște pe viitorul publicist și om politic Ioan Russu-Șirianu, elev la școala normală maghiară, cu care se vă căsători mai târziu și cu care va avea doi copii, Letiția și Mircea, mort în 1916 în luptele de la Turtucaia. Constanța Taloș a fost căsătorită pentru a treia oară cu scriitorul Alexandru Hodoș (Ion Gorun), având un fiu, Alexandru A. Hodoș, scriitor și publicist.
Constanța Hodoș a fost una din reprezentantele mișcării feministe din RomâniaOana Băluță, Eternul feminism în presa interbelică , Romania literară, nr. 47, 2003 și a înființat, în 1905, Revista noastră ce își propunea să devină „o oglindă credincioasă a colaborării intelectualității femeiești la patrimoniul comun cultural național”.
A fost premiată cu Medalia „Bene Merenti”, clasa I în anul 1910.
Opera
A venit (schiță), Lumea ilustrată, III, 1894, pg. 7 Spre fericire (nuvele), București, 1897 Aur! (dramă în 4 acte), București, 1903 Frumos (nuvele și schițe), București, 1905 Martirii (roman), Editura Minerva, București, 1908 (ed. II, București, 1915) Caterina Varga (drama istorică), 1908 Nuvele, schițe, publicate în: Viata literară și artistică, Nr. 5, 1908 Luceafărul, VIII, 1909, pg. 522 Semănătorul, IX, 1910, pg. 113 Departe de lume (nuvele), Editura Socec, București, 1909 (ed. II, București, 1925) Aici pe pământ, (nuvele și schițe) București, 1914 Teatru de copii, prefață de D. Anghel, București, 1914 Ultimul prietin, București, 1916 Mântuirea (dramă modernă într-un act), Sibiu, 1920 Lilica iubește, Sibiu, 1921 Rodica. În vârtejul războiului, București, 1921 Judecătorul, Sibiu, 1922; Povestiri din viața copiilor, Sibiu
Traduceri
Andersen [Hans Christian]. Fata care a călcat pe pâine. Poveste. Tradusă de Constanța Hodoș. Telegraful Român, nr. 53, 16-29 mai 1909; nr. 54, 21 mai / 3 iunie 1909.. Radvany-Ruttkaw, Emma. A scris Janoș! Trad. de Constanța Hodoș. în Adevărul literar și artistic, nr. 378, 4 martie 1928.
Referințe
Bibliografie
Nicolae Iorga, C. Hodoș. În Floarea darurilor, vol. 2, nr. 5, 29 aprilie 1907. Constanța Hodoș (Date biografice) În Amicul Poporului, Calendar pe anul comun 1922. Sibiu, Tiparul și editura lui W. Krafft, 1922. Natalia Neagu, Constanța Hodoș. În Adevărul literar și artistic, nr. 169, 2 martie 1924. Constanța Hodoș în Adamescu, Gheorghe. Contribuție la bibliografia românească. Fascicola 3. București, Editura Casei Școalelor, 1928. Moartea scriitoarei Constanța Hodoș În Lumea și țara, nr. 17, 29 aprilie 1934. Elena Macavei, Doamnele ASTREI. 1861-1950. 1990-2023, Sibiu, Editura Asociațiunii ASTRA, 2023. Personalități feminine. Sibiu, 1975.
Hodoș, Constanța Categorie:Nașteri în 1861 Categorie:Decese în 1934 Categorie:Scriitori români din secolul al XIX-lea Categorie:Scriitori români din secolul al XX-lea Categorie:Scriitoare române Categorie:Feministe române Categorie:Oameni din județul Arad