Partenie Cosma (n. 12 februarie 1837, Beiuș, Transilvania, Imperiul Habsburgic, astăzi județul Bihor, România – d. 22 septembrie 1923, Călimănești) a fost un om politic român, deputat în Dieta de la Budapesta, senator și director al Băncii „Albina” din Sibiu.
Biografie Partenie Cosma s-a născut pe 12 februarie 1837 la Beiuș.Dinu C. Giurescu, Dicționar biografic de istorie a României, Editura Meronia, 2008, p. 149, . A făcut studii de drept la Budapesta unde a cunoscut-o pe prima sa soție, Irma Stupa, fiica lui George Stupa, unul dintre cei mai cunoscuți farmaciști români din Budapesta.
În această perioadă a fost primul președinte al „Societății de lectură a Junimei române din Pesta”, societate care în 1867 ia numele de Societatea „Petru Maior”.
După terminarea studiilor, în 1861, revine în Transilvania, în orașul natal Beiuș, unde își deschide cabinet de avocatură. Se implică în activitatea politică de partea Partidului Național Român, fiind ales de două ori, între 1872 - 1881, deputat al Dietei de la Budapesta. În 1881 devine președinte al Partidului Național Român.
La 7 iunie 1874, Partenie Cosma s-a căsătorit cu Maria Roman, devenind astfel rudă prin alianță cu Miron Romanul, episcopul Aradului, mai târziu mitropolit.
Din 1876 se mută la Sibiu unde își deschide un cabinet de avocatură. Ulterior conduce departamentul juridic al Băncii „Albina” din Sibiu, devenind mai târziu directorul ei general. Desfășoară o activitate de organizare și control a activității bancare din Transilvania organizând „Solidaritatea”, o asociație a băncilor românești din Transilvania constituită cu scopul de a „promova dezvoltarea solidă și administrarea corectă”.Pamfil Șeicaru, „Evocarea lui Partenie Cosma”, Revista economică, Anul XXXIX, nr. 7, Sibiiu, 13 februarie 1937, pp. 47-49.Vasile Dobrescu, Funcții si functionalități în sistemul de credit românesc din Transilvania până la Primul Război Mondial, Editura Universității „Petru Maior”, Târgu-Mureș, 2006, .
Fiica sa cea mică, Hortensia Cosma, a fost prima soție a poetului și omului politic Octavian Goga (căsătoria având loc în 1906).
Împreună cu soția sa Maria a avut o activitate filantropică importantă, participând la acordarea de burse de studii, la înființarea școlii de fete din Sibiu, la construirea de cămine studențești și la organizarea unei cantine studențești care a funcționat mai bine de 20 de ani.Nicolae Dădârlat, Partenie Cosma – 175 de ani de la naștere, Tribuna, 10 februarie 2012.
După Marea Unire a fost ales senator în primul parlament al României Mari.
Partenie Cosma a decedat pe 22 septembrie 1923 la Călimănești și a fost îngropat la Sibiu cu funerarii naționale. miniatura|Casa Partenie Cosma din Sibiu
In memoriam thumb|Partenie Cosma alături de prezidiul ASTRA: Dr. L. Lemény, Emanuil Ungureanu, Andrei Bârseanu, Alimpiu Barbulovici, Octavian C. Tăslăuanu, I. F. Negruțiu, Dr. C. Popescu, Protopopul Domide, Ioan Vătășan, Gheorghe Pop de Băsești. Fotografie din Biserica greco-catolică din Șimleu Silvaniei luată în timpul Adunării Generale a Asociația Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român desfășurată între 7-9 august 1908 la Șimleu.Oct. C. Tăslăuanu, „Asociațiunea. Adunarea generală din Șimleu”, Luceafărul, Anul VII, Nr. 17, Sibiu, 1 sept. 1908, p. 407. Casa în care a locuit în Sibiu, situată pe Bd. Victoriei nr. 25, a fost înscrisă pe lista monumentelor istorice din Sibiu (cod LMI SB-II-m-B-20952) sub numele de Casa Partenie Cosma.Ministerul Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național, Ordinul nr. 2268/2009 privind clasarea în Lista Monumentelor Istorice, grupa B, a imobilului Casa Partenie Cosma din Bd. Victoriei nr. 25, municipiul Sibiu, județul Sibiu, Monitorul Oficial, Partea I nr. 573 din 18.08.2009.
O stradă din Oradea a fost numită Strada Partenie Cosma. Liceul economic din Oradea poartă numele de Colegiul Economic „Partenie Cosma”.
Note Dlu advocat din Beiuș Parteniu Cosma, mîine, luni, în 30 iulie după miazăzi la șase oare se va cununa cu dșoara Irma Stupa. (Familia, 1866, nr. 21, p. 252, citat în Berényi, 2009, p. 61 Bălan, 1975, p. 69Ion Dodu Bălan, Octavian Goga, Editura Minerva, București, 1975 Bălan, 1975, p. 97
Referințe
Categorie:Nașteri în 1837 Categorie:Decese în 1924 Categorie:Avocați români Categorie:Deputați români în Dieta Ungariei Categorie:Filantropi români Categorie:Membri ai Partidului Național Român din Transilvania Categorie:Senatori români Categorie:Politicieni români în Austro-Ungaria Categorie:Beiușeni Categorie:Absolvenți ai Universității din Budapesta