Mircea Ștefănescu () a fost un prozator, traducător, dramaturg și cronicar dramatic român.Mircea Ștefănescu Mircea Ștefănescu s-a născut și a decedat la București.

Biografie S-a născut la 11 aprilie 1898, în București, în strada Batiștei nr. 11, cu locuitori iluștri (Nicolae Filipescu, N. Grigorescu). A fost fiul generalului Dumitru Ștefănescu și al soției acestuia, Vasikca, născută Scărlătescu.Mircea Ștefănescu - biografie -

După ce a absolvit, în 1917, Liceul „Gheorghe Lazăr” din București, a urmat, o vreme, studii juridice, la care a renunțat pentru a se putea dedica teatrului și ziaristicii.

A debutat cu proză în 1920, în revista Cuvântul liber. Prima piesă de teatru i-a fost jucată în 1924 la Brăila. Este vorba de Roba albă, scrisă în colaborare cu cronicarul teatral I. Lăzăroneanu.

A început să colaboreze cu revistele vremii, ca Epoca, Vremea, Îndreptarea, Curentul etc.

Comedia zorilor, care cuprinde patru tablouri din „comedia adolescenței" (1930), a fost primul lui succes important.

În 1980 i-a apărut primul volum de memorii, „Un dramaturg își amintește”, volum care fixa patru decenii de viață, urmând ca al doilea volum să nareze în continuare viața dramaturgului. Volumul „Amintirile unui dramaturg” i-a apărut postum, în 1998.

Premii Premiul „I. L. Caragiale" al Academiei (1949). Premiul special al Uniunii Scriitorilor (1978).

Opera Comedia zorilor, patru tablouri din „Comedia adolescenței", București, 1930; Revelația, București, 1932; Acolo, departe, roman dramatic în două părți, București, 1939; Casa cu două fete, dramă în patru acte și epilog, București, 1946; Vis de secătură, comedie în trei acte, București, 1946; Secătura mahalalei, piesă în două tablouri, București, 1947; Ave Maria, dramă în cinci acte, București, 1947; Micul infern, comedie in trei acte, Bucuresti, 1948; Jos Tudorache! Sus Tudorache!, comedie într-un act, București, 1952; Matei Millo (Căruța cu paiațe), piesă în trei acte, București, 1953; Zestrea Ilenuței, piesă în două acte. București, 1953; Patriotica Română, comedie în trei acte și un tablou, București, 1956; Teatru, cu o prefață de Mihai Gafița, București, 1959; Procesul domnului Caragiale, București, 1962 (?); Joc de noapte, joc de zi. 27 insomnii, București, 1971; Teatru, cu un cuvânt înainte de Nicolae Carandino, București, 1973; Căruța cu paiațe, București, 1976; Teatru, București, 1979; Un dramaturg își aminteste, I, București, 1980; Amintirile unui dramaturg. București, 1998.

Traduceri D. N. Mamin-Sibirjak, Milioanele lui Privalov, București, 1952 (traducere în colaborare cu Isabela Dumbravă).

Filmografie Scenarist Telegrame (1960) Bădăranii (1960) – în colaborare cu Sică Alexandrescu Politică cu... delicatese (sm, 1964)

Distincții Ordinul Meritul Cultural, în gradul de Cavaler cl. II, pentru litere (1 februarie 1943)Decretul regal nr. 247 din 1 februarie 1943 privind conferiri de decorațiuni, publicat în Monitorul Oficial, anul CXI, nr. 34, Partea I, miercuri 10 februarie 1943, pp. 1163–1164. Ordinul Muncii clasa a II-a (21 august 1954) „pentru merite deosebite pe tărîmul construcției de stat, economice, sociale și culturale, cu ocazia celei de a zecea aniversări a eliberării patriei noastre”Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne nr. 368 din 21 august 1954 pentru conferirea ordinului „Steaua Republicii Populare Romîne”, „Ordinului Muncii” și a „Medaliei Muncii” unor tovarăși, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul III, nr. 42, 30 august 1954, p. 383.

In memoriam În București, pe clădirea din Bulevardul Alexandru Ioan Cuza 51, este montată o placă memorială, cu următorul text: Aici a trăit și a creat, între anii 1940-1982, dramaturgul Mircea Ștefănescu (1896-1982). Vezi și Ion Lazu: Odiseea plăcilor memoriale; Ion Lazu: Literaturile Bucureștiului

Note

Referințe critice Camil Petrescu, Teze și antiteze, 1936; Eugen Lovinescu, Istoria literaturii române contemporane 1900-1937, 1937; Perpessicius, Opere, IV; Val Condurache, în Convorbiri literare, nr. 10, 1973; N. Carandino, Autori, piese și spectacole, 1973; Florin Faifer, în Cronica, nr. 9, 1974; Mircea Ghițulescu, în Tribuna, nr. 36, 1974; Ovid S. Crohmălniceanu, în Literatura, III; M. Ghițulescu, în Steaua, nr. 5, 1978; N. Carandino, în Teatrul, nr. 1, 1979; N. Carandino, în Flacăra, nr. 45, 1982; C. Isac, Permanențe în dramaturgie, 1982; M. Mancăș, în Luceafărul, nr. 45, 1982; I. Zamfirescu, în România literară, nr. 44, 1982; F. Faifer, Dramaturgia între clipă și durată, 1983; Alice Voinescu, Întâlniri cu eroi din literatură și teatru, 1983; Valentin Silvestru, în România literară, nr. 16, 1985; Virgil Brădățeanu, în Teatrul, nr. 4, 1987; M. Ghițulescu, în Steaua, nr. 11, 1988; Al. Raicu, Descoperirea păsării Sitela, 1989.

Categorie:Nașteri în 1898 Categorie:Nașteri pe 11 aprilie Categorie:Decese în 1982 Categorie:Decese pe 23 octombrie Categorie:Absolvenți ai liceului Gheorghe Lazăr din București Categorie:Bucureșteni Categorie:Decese în București Categorie:Dramaturgi români Categorie:Jurnaliști români Categorie:Scriitori români din secolul al XX-lea Categorie:Traducători români