Cutremurul din Tōhoku din 11 martie 2011 a fost un seism de magnitudine 9,1 MW cu epicentrul în regiunea Tohoku din oceanul Pacific, în apropierea orașului japonez Sendai, aflat pe coasta de est a Japoniei. Cutremurul a provocat valuri tsunami ale Pacificului de până la zece metri în înălțime. Pe scara de intensitate seismică a Agenției Meteorologice a Japoniei (care nu măsoară energia declanșată de cutremur la epicentru, ci intensitatea mișcărilor tectonice într-un anumit loc) seismul a măsurat la cota de 7 (valoarea maximă a acestei scări) în anumite zone ale prefecturii Miyagi.
Cutremurul s-a produs în ziua de vineri 11 martie 2011 la ora 05:46:23 UTC. Hipocentrul acestuia s-a aflat în largul coastei de est a regiunii Tohoku, Japonia, la o adâncime de 24,4 km. Inițial măsurată la 7,9 grade, magnitudinea a fost reestimată de serviciul de prospectare geologică al Statelor Unite la 8,8 și apoi la 8,9 grade. Cutremurul este considerat ca fiind cel mai mare din istoria Japoniei. Centrul american pentru alerte de tsunami în Pacific l-a măsurat la o intensitate de 9,1 pe scara Richter. Agenția Meteorologică a Japoniei și-a rectificat pe data de 13 martie 2011 măsurătoarea cutremurului de la 8,8 la 9,1 pe scara Richter. Înainte de cutremurul din Sendai, cel mai mare fusese marele cutremur din Hanshin din ianuarie 1995
thumb|Incendii la Tokio, la scurt timp după cutremur În urma seismului a fost declarată stare de urgență nucleară în Japonia din cauza unor probleme la centralele nucleare Fukushima I și Fukushima II din Prefectura Fukushima.
Ca urmare a cutremurului, NASA a calculat că ziua s-a scurtat cu 1,8 microsecundecf. http://www.hotnews.ro/stiri-international-8383551-geofizicianul-richard-gross-cutremurul-din-japonia-scurtat-ziua-1-6-microsecunde.htm scurtarea ar fi de1,6 secunde din cauza rotației accelerate a Pământului. Tot datorită cutremurului s-a calculat că Japonia s-a deplasat cu 2,4 m față de poziția anterioară cutremurului.Døgnet 1,8 mikrosekunder kortere - NRK Viten - Nyheter innen vitenskap og forskningQuake moves Japan 2.4m - The West Australian
Cutremurul Cutremurul a avut loc la est de Sendai, Honshu, Japonia. Epicentrul se află la depărtare de Tokio, conform serviciului de prospectare geologică al Statelor Unite și a fost urmat după 30 de minute de o replică de 7,7 grade.
Cutremurul se datorează probabil deplasării simultane a mai multor zone focale, ceea ce a creat o intensitate întâlnită doar o dată la o mie de ani. O secțiune a plăcii tectonice de 500 km lungime și 100 km lățime (sau conform altor surse de 450 km X 200 km) se crede că s-ar fi ridicat cu cel puțin 8 metri (sau conform altor surse cu până la 23 m).
Printre efectele cutremurului se numără un mare incendiu la o rafinărie de petrol din Ichihara, prefectura Chiba și un posibil incendiu într-o clădire din portul Tokio. Au fost oprite trenurile de mare viteză shinkansen (nu s-a înregistrat nicio deraiere), iar Aeroportul Haneda a suspendat funcționarea. Diferite trenuri în circulație în Japonia au fost anulate. În centrul capitalei Tokio au survenit întreruperi parțiale de curent electric, unele cartiere suferind de totale întreruperi. Pe 13 martie s-a anunțat la Tokio, că începând de luni 14 martie se va proceda sistematic în capitală și marile orașe la o raționalizare a distribuirii de energie electrică (prin întreruperi de câteva ore zilnic) din motive de securitate dar și din evidentă criză de curent.
Consecințe ale cutremurului Cutremurul de 9 grade pe scara Richter a durat cca 6 minute și a fost urmat de o serie de replici de magnitudine mare (7,2 Mw, 6 Mw, 7 Mw, 7,4 Mw, 7,2 Mw, 4,5 Mw, 7,9 Mw și alte valori) și de un tsunami de mare amploare.
Compania germană de asigurări Munich Re a calculat că pierderile economice ca urmare a catastrofei au fost de cca 210 miliarde de dolari americani în prima jumătate a anului 2011, fiind astfel cel mai costisitor cutremur de când firma adună statistici de acest gen (1979).
Situația centralelor electrice nucleare
Prim-ministrul japonez a declarat pe 11 martie, că centralele nucleare au fost oprite și că nu s-au înregistrat scurgeri de substanțe radioactive. Totuși el a declarat stare de urgență nucleară: deși cele 2 centrale nucleare din apropiere nu au fost afectate direct, iar funcționarea lor s-a întrerupt automat în momentul cutremurului, este în continuare necesar ca reactoriie să fie răciți, pentru a preveni producerea unei reacții în lanț necontrolate; pentru răcire este nevoie de curent electric, dar alimentarea cu curent electric a căzut și ea în zone mari ale Japoniei.
Cel puțin o centrală nucleară din regiune, Fukushima I, a fost nevoită să recurgă la acumulatoarele electrice de rezervă, dar acestea au o capacitate limitată. Din cauza deficitarei răciri prin sistemul de răcire normală, se procedează la răcire complementară cu apă de mare la reactorii 1 și 3 de la centrala Fukushima I și injectare de acid boric.Will Fukushima Disaster Spell the End for a U.S. Nuclear Revival? - Scientific American Pe 14 martie compania TEPCO (Tokyo Electric Power Company), care administrează centrala, a făcut cunoscut că nici sistemul de răcire al reactorului 2 nu mai funcționează. Fără o răcire normală la un reactor, se poate ajunge la supraîncălzirea miezului cu material fisionabil radioactiv al reactorului până la o temperatură de 2.000 °C, crescând riscul topirii lui sau/și al unor eventuale explozii. Pe 15 martie, o declarație a autorităților din Tokio, anunță o explozie la reactorul 2 Fukushima care a avariat învelișul acestuia, provocându-se astfel o creștere a radioactivității în zona centralei. Administrația centralei vorbește despre "valori dramatice ale radioactivității". Drept urmare, populația locală din perimetrul de 30 de km în jurul centralei (care eventual nu este evacuată) a fost avizată să rămână în locuințe, pentru a nu se expune direct (este vorba de aparatul respirator) radioactivității crescute. După explozia de la reactorul 2 s-a anunțat un incendiu la reactorul 4 (care era în revizie la cutremur), care a fost stins de soldații americani, dar de acolo survine acum creștere puternică a radioactivității, direct în atmosferă. Se speculează că reactorul respectiv ar avea două găuri de dimensiuni metrice în înveliș (carcasă). thumb|250px|Timpul estimat de propagare a valurilor tsunami.
La 16 martie, purtătorul de cuvânt guvernamental, Yukio Edano, a comunicat că temporar, din cauza valorilor radioactive prea mari au fost întrerupte acțiunile de răcire prin udare cu apă, efectuate cu elicoptere și autovehicule aruncătoare de apă. Totodată el a precizat că ultimii 50 de lucrători ai centralei rămași acolo, au trebuit pentru un timp să fie retrași din incintă, dar între timp au revenit în centrală. Cei 50 de tehnicieni s-au oferit voluntar să continue încercările de a limita supraîncălzirea reactorilor, dar radioactivitatea extrem de mare a împiedicat sau întrerupt considerabil activitatea de răcire cu apă de mare vărsată din elicoptere sau cu aruncătoare de jeturi de apă.
Reactorii de la Fukushima au o vechime de 30-40 de ani, cel mai vechi fiind reactorul 1, . Reactorii 2-6 au fost construiți între 1974-1979. Plănuiți ar fi încă doi reactori.Fukushima - Meltdown? Are they hiding something? - PravdaReport
La 12 martie, la o zi după cutremur, autoritățile au făcut cunoscut că, pentru reducerea presiunii create în sala reactorului Fukushima I, supapele de aerisire au trebuit să fie deschise câtăva vreme, astfel încât gaze radioactive au ajuns în atmosferă. În vecinătatea reactorului a fost detectat și cesiu radioactiv, un indiciu al unei eventuale reacții în lanț. În zona provinciei nord-estice Miyagi, 150 de km depărtare de Fukushima a fost măsurată o radioactivitate de 400 de ori mai mare decât cea normală. Se presupune că vântul a favorizat această contaminare radioactivă a aerului. thumb|left|Centrala Fukushima I fotografiată din avion, 1975 Zona de evacuări a fost lărgită de la o rază de 3 km la o rază de 20 km,Japan begins evacuation around Fukushima nuclear plant after blast - International Business Times iar persoanele care locuiesc în zona cu o rază de la 20 la 30 km au fost rugate să stea în case.guvernamental În limita de 20 km în jurul centralei erau deja pe 13 martie peste 200.000 de persoane preventiv evacuați.
La 12 martie la reactorul 1 al centralei Fukushima I a avut loc o mare explozie care a aruncat în aer acoperișul și zidurile lui; el este unul din cei 6 reactori ale centralei. Explozia se crede că a avut loc când vapori radioactivi eliberați din învelișul reactorului s-au transformat în hidrogen și s-au amestecat cu oxigenul din atmosferă. Învelișul reactorului nu pare să fi fost afectat de explozie.Scurgeri radioactive in Japonia Pe 14 martie a avut loc o explozie și la reactorul 3, care nu ar fi afectat integritatea învelișului reactorului, și nici camera de control a reactorului (conform unei declarații a IAEA), dar care a rănit 11 persoane O particularitate a reactorului 3 de la Fukushima I este, că el folosește drept combustibil nuclear și plutoniu, pe lângă uraniu, ceea ce în caz de catastrofă reprezintă un factor de periculozitate în plus, plutoniul putând provoca și gaze foarte toxice (otrăvitoare) în afară de radiații nucleare.
La 13 martie purtătorul de cuvânt guvernamental, Yukio Edano, nu a exclus o a doua eventuală explozie la centrala Fukushima I, după cea de sâmbătă 12 martie. El aprecizat că o astfel de explozie nu ar avea urmări directe asupra securității respectivului reactor. Tot pe 13 martie s-a confirmat că există serioase probleme în capacitatea de răcire a reactorilor altei centrale nucleare, situată în vecinătatea celei de la Fukushima I, anume la centrala Tōkai. Yukio Edano a comunicat pe 14 martie că în trei (din cei șase) reactori de la Fukushima I (1, 2 și 3) există un iminent pericol de topire a miezului reactorului nuclear, la reactorul 2 fiind starea cea mai gravă, radioactivitatea din jur fiind mult crescută.
La 15 martie, în jurul orei locale 6, a avut loc încă o explozie (a patra), de această dată la reactorul 4 al centralei Fukushima I.Comunicat de presă TEPCO 15 martie 2011 tepco.co.jp, accesat la 15 martie 2011 Se precizează de către autoritățile de securitate nucleară japoneze că după explozii și două incendii, acoperișul reactorului 4 este deteriorat și doi lucrători sunt dați dispăruți.
Conform autorității de energie atomică internaționale (15 martie), administrația centralei Fukushima intenținează să îndepărteze plăci de la învelișurile (carcasele) reactorilor, pentru a împiedica acumularea (staționarea) hidrogenului generat care poate provoca explozii (deja survenite la trei din cei 6 reactori).
La 17 martie s-a anunțat că se încearcă instalarea unei noi alimentări de energie electrică spre centrală, pentru a repune răcirea reactorilor în funcțiune, ceea ce unii experți privesc cu justificat pesimism. Răcirea cu ajutorul apei aruncate din elicoptere se desfățoară dificil, nesistematic din cauza radioactivității extreme la care sunt expuse echipajele, ce sunt obligate să nu zboare mai mult de 40 de minute, chiar dacă pardoseala aparatelor de zbor este căptușită protector cu un covor de plumb. Pe de altă parte, deversarea apei de răcire se face din zbor și de la înălțime relativ mare (din cauza pericolului de iradiere a echipajelor elicopterelor), ceea ce dispersează în aer masele de apă.
Radioactivitatea în zonă