Theodor Grigoriu () a fost un compozitor și muzicolog român.
Biografie
Studii Theodor Grigoriu s-a născut la Galați, ca fiu al lui Vasile și al Rariței. La șapte ani, în anul 1933, a fost admis la Conservatorul Regal de Muzică din București, clasa de copii talentați, și a luat lecții cu George Enacovici și cu Cecilia Nitzulescu-Lupu. Cunoscut concertist și excelent pedagog, Constantin Botez i-a predat lecții particulare gratuite până la vârsta de zece ani și i-a recomandat să se înscrie la Conservatorul "Pro Arte" din București, înființat de violoncelistul George Cocea. Astfel că, în perioada 1936-1940 a făcut studii muzicale cu profesorii Romeo Alexandrescu (teorie-sofegiu), Nina Alexandrescu (vioară), Emanoil Ciomac (istoria muzicii). După absolvirea Liceului „Mihai Viteazul” din București (1937-1944), unde fost bursier până la terminarea studiilor, a făcut Facultatea de Matematică din București în perioada (1944-1945), iar în perioada 1945-1949 a urmat cursurile Facultății de Arhitectură din București, nereușind să își ia diploma din motive de sănătate. A urmat cursul de aspiratură (masterat) la Conservatorul "P.I. Ceaikovski" din Moscova, clasa compozitorului Aram Haciaturian, avându-i ca profesori pe Dimitri Rogal-Levitzki (orchestrație) și Evgheni K. Golubev (polifonie).
Carieră Maestru recunoscut al muzicii românești, cunoscut și în mediile muzicale internaționale: Franța, SUA, Suedia, Germania, China, Rusia, etc, Theodor Grigoriu a fost un compozitor ce a continuat gândirea muzicală a marelui George Enescu, cu care a colaborat la recomandarea profesorului său Romeo Alexandru, la transcrierea manuscriselor sale muzicale.
Debutul său a avut loc în Sala „Dalles”, cu lucrarea Trio „Muntele magic”, pentru vioară, violoncel și pian în anul 1944.
A inventat mai multe sisteme de cartografiere muzicală, dintre care cel cu transpunere pantografică (adaptat din gravuri) și, în 1962, a realizat prima „tape-music” (muzică cu benzi magnetice), din România pentru piesa de teatru „Macbeth”, montată la Teatrul Național din București. În anul 1971 a devenit legatar testamentar, pe teritoriul României, al drepturilor de autor ale lui Ionel Perlea, decedat în 1970. Din aceste drepturi a instituit un premiu pentru tinerii dirijori și a editat unele partituri ale lucrărilor lui Ionel Perlea. În timpul Revoluției, noaptea 22/23 decembrie 1989, a fost grav rănit.
Membru fondator, alături de alte nume cunoscute din muzica românească, al Festivalului și Concursului Național de Interpretare a Liedului „Ionel Perlea” (1992). A susținut prelegerea „Muzica de film românească”, în anul 1996, în aula Academiei Române, gazda manifestării „Centenarului Cinematografului Românesc <1896-1996>”.
A fost profesor (master-class) la Universitatea de Teatru și Film din București (1997-1998), iar în anul următor, profesor asociat la Universitatea de Muzică din București.
A susținut conferințe, comunicări științifice, referate în țară și în străinătate (Paris, Moscova, Londra, New York) și a colaborat la publicații precum: Actualitatea Muzicală, Arc, Astra, Cinema, Contemporanul, Flacăra, Muzica, România liberă, România literară, Scânteia, Scânteia Tineretului, Secolul XX, Tribuna.
Operă
Muzică simfonică Cvartetul nr.1 – pentru coarde (1943) Trio „Muntele magic”(vioară, violoncel, pian) (1944) Trei miniaturi pentru pian (1944) Trei cântece de păstor – voce și pian (v.Dinu Atanasiu/alias Ion Zăgan)-1950 Cinci poeme „Cântece de toamnă” – voce și pian (v.Veronica Porumbacu)-(1952-1962) Simfonia cantabile (1950, rev.1966) „Pe Argeș în sus” pentru cvartet de coarde/ versiune orchestrală ”Suita carpatină” (1953/ 1980) Variațiuni simfonice pe un cântec de Anton Pann (1954-1955) Dans tătar – pentru orchestră (1954) Suita teatrală în stil clasic – pentru orchestră (1956) Concert pentru dublă orchestră de cameră și oboi (1957) Vis cosmic – poem orchestral (1959) Omagiu lui Enescu – pentru orchestră de viori (32/ 16 /8) - (1960) Odă orașului meu (Galați) – cantată pentru cor și orchestră (1963) Elegia Pontica – voce (bas/bariton), cor femei, ansamblu instrumental (v.Ovidiu)-(1968) Melodie infinită (Marilor umbre de la Bayreuth) – orchestră de coarde(1969) Tristia – in memoriam Ionel Perlea (1974) Canti per Europa – oratoriu pentru cor și orchestră (1978) Pastorale și idile transilvane – momente simfonice (1984-1986) Vocalizele mării – simfonie corală / variantă vocal-instrumentală (1984/1992) Columna modală – ciclu pentru pian (2 caiete x 6 cupluri)-(1985) Partita a sonar nr.1 – pentru flaut/flauți (1987, vers.finală 2013) Partita a sonar nr.2 – pentru oboi (variantă a Concertului pentru oboi) Partita a sonar nr.3 – pentru clarinet (2010) Poeți și abisul timpului – voce și pian (1993) Cvartetul nr.2 „În căutarea ecoului” – pentru coarde (1993) Cele patru anotimpuri – 4 concerte pentru vioară și orchestră (1988) 9 Haikai – Dincolo de tăcere, Iisus – voce și pian (v. Șerban Codrin)-(1999) 11 Haikai – Dincolo de tăcere, duhul câmpiei – voce și pian (v. Ș.Codrin)-(1999) 7 Haikai – Dincolo de tăcere, drum cu păsări – voce și pian (v. Ș.Codrin)-(2001) Concert pentru vioară și orchestră „Trinity” (1994) Sonata pentru vioară solo „în marea trecere” (1999) Sonata pentru vioară și pian „Eterna întoarcere” (2004) Polifonii bucolice virgiliene (Ob.,Cl., Fg., Pian electric, Perc., V-lă, C-llo)-(1999) Recviem pentru o poetă (Iulia Hașdeu) – soprană și orchestră (1997) 33 de Psalmi – pentru cor mixt (2001) O simfonice liturgică (cor și orchestră) (2002) Ovidiu la Tomis (cor și orchestră cu recitator)- (2003, ver.fonală 2009) Scrisoare către păsări (Sf. Francisc din Assisi) – voce și pian (2004) Ofrandă clipelor eterne (pe teme a două lieduri de Schubert) – pentru violoncel și orchestră de coarde + pian + corn (2007) Mormântul lui Orfeu – pentru orchestră (2007) 7 Variațiuni – poeme pe teme de Mihail Jora (pentru pian) –(2008) Iconarul – poemul unui zugrav de biserici (voce și pian) –(2011) Simfonia „Trei temple” (neterminată) – (2012-2014)
Orchestrații Șapte cântece pe versuri de Clement Marot de Enescu (1964) Chopin orchestral (1999) Muzică op.10 de Ionel Perlea (1999) Il Dio Verdi (Cvartetul de Verdi) – (2001) Concert in memoriam Paul Dukas (Cvartetul nr.2 de Stan Golestan) -(2001) Piesă polifonică (Fugi la 4 voci de Enescu, cu 5 scurte cadenze de Th.Grigoriu) –(2002) Impresii din copilărie de Enescu (vioară și orchestră de cameră)-(2005)
Muzică de film A scris muzica la peste 30 de filme romanești printre care 1957 – Erupția (r. Liviu Ciulei) 1960 – Valurile Dunării (r. Liviu Ciulei); film distins cu Premiul I la Karlovy Vary (1961) 1960 - Soldați fără uniformă (r. Francisc Munteanu) 1961 – Setea – 2 serii (r. Mircea Drăgan); film distins cu Premiul al II-lea la Moscova (1961) 1962 - Lupeni ’29 – 2 serii (r. Mircea Drăgan) 1963 – Codin (r. Henri Colpi); prima coproducție franco-română distinsă cu Premiul pentru cea mai bună adaptare cinematografică a unui roman după Panait Istrati în 1963 1965 – Pădurea spînzuraților – 2 serii (r. Liviu Ciulei); premiul pentru cea mai bună regie în 1965 1965 – Neamul Șoimăreștilor (r. Mircea Drăgan), distins cu Premiul „Pelicanul Alb” pentru muzica de film – Mamaia 1965 1966 - Golgota (r. Mircea Drăgan) 1967 – Dacii (r. Sergiu Nicolaescu) 1968 – Columna (r. Mircea Drăgan) 1970 – Castelul condamnaților (r. Mihai Iacob) 1971 – Pentru că se iubesc (r. Mihai Iacob) 1972 – Explozia (r. Mircea Drăgan) 1974 - Frații Jderi (r. Mircea Drăgan) 1975 – Ștefan cel Mare - Vaslui 1475 (r. Mircea Drăgan) 1978 – Aurel Vlaicu (r. Mircea Drăgan) 1980 – Burebista (r. Gheorghe Vitanidis) 1983 – Plecarea Vlașinilor (r. Mircea Drăgan) 1984 – Întoarcerea Vlașinilor (r. Mircea Drăgan) 1984 – Vlașinii (r. Mircea Drăgan)
Muzicologie, Studii, Eseuri Muzica și Nimbul Poeziei, Ed. Muzicală, București 1986 Vă rog, reveniți, dragi maeștri, Ed. Didactică și Muzicală, București, 2012 Autobiografie, Editura Muzicală, București, 2007
Premii și distincții Premiul de Compoziție "George Enescu" -1943 Premiul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România (UCMR) -1953, 1969, 1974, 1985, 2000, 2008 Marele Premiu UCMR - 1999 Premiu de Compoziție al Academiei Române - 1974 Premiul și Medalia de Aur ale Academiei Franceze "Art-Sciences-Lettres" - 1990
Decorații Ordinul „Meritul Cultural” clasa a II-a (7 mai 1981) „pentru rezultatele obținute în îndeplinirea cincinalului 1976–1980, pentru contribuția deosebită adusă la înfăptuirea politicii Partidului Comunist Român de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră, cu prilejul aniversării a 60 de ani de la făurirea Partidului Comunist Român”Decretul prezidențial nr. 95 din 7 mai 1981 privind conferirea unor distincții ale Republicii Socialiste România, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, anul XVII, nr. 32, Partea I, sâmbătă 9 mai 1981, p. 5. Ordinul național „Serviciul Credincios” în grad de Ofițer (1 decembrie 2000) „pentru realizări artistice remarcabile și pentru promovarea culturii, de Ziua Națională a României”Decretul președintelui României nr. 524 din 1 decembrie 2000 privind conferirea unor decorații naționale personalului din subordinea Ministerului Culturii, publicat în Monitorul Oficial nr. 666 din 16 decembrie 2000, art. 2, anexa 2, d) 11.
Afilieri Membru al Academiei Franceze "Art-Sciences-Lettres" Membru al SACEM-Paris Membru al UCMR si UCMR&ADA Membru al SNR/SIMC
Note
Bibliografie
Oameni în memoria Galațiului : Aniversări 2011, Galați, Axis Libri, 2013 Muzică și nimbul poeziei, București, Editura Muzicală, 1986
Legături externe Situl personal
Categorie:Nașteri în 1926 Categorie:Decese în 2014 Categorie:Compozitori români Categorie:Muzicologi români