Mihail Strogoff (în ) este un roman de Jules Verne, apărut între 1 ianuarie și 15 decembrie 1876 în Magasin d'Éducation et de RécréationCf. Piero Gondolo della Riva, Bibliographie analytique de toutes les œuvres de Jules Verne. Vol. I. 1977., scris special pentru vizita țarului la Paris. Cartea a primit aprobarea autorităților ruse înaintea publicării. Pentru elaborarea romanului, Jules Verne a cerut sfatul scriitorului Ivan Turghenev, al cărui editor era tot HetzelCentrul internațional Jules Verne ..
Povestea
Acțiunea romanului are loc în secolul al XIX-lea în Imperiul Rus condus de țarul Alexandru al II-lea. În timpul unei invazii a tătarilor în Siberia, acesta trimite un curier către Irkutsk la fratele său, Marele Duce, pentru a-l sfătui să se ferească de trădătorul Ivan Ogareff, care vrea să predea orașul invadatorilor.
Curierul, pe nume Mihail Strogoff, pornește din Moscova incognito, sub numele Nicolas Korpanoff. Pe drum, el se întâlnește cu Nadia, o livoneză care merge la Irkutsk pentru a se alătura tatălui ei, exilat acolo, și cu doi reporteri: francezul Alcide Jolivet și englezul Harry Blount. Trecând prin Omsk, orașul în care trăiește mama lui, Mihail este recunoscut de aceasta, fiind demascat în fața trădătorului Ogareff.
Făcut prizonier, el este orbit cu fierul roșu, iar scrisoarea din partea țarului îi este luată de către Ogareff, care merge la Marele Duce și se dă drept Mihail Strogoff, curierul țarului. Nadia îi rămâne fidelă lui Mihail, ajutându-l să își continue drumul spre Irkutsk, unde ajung chiar în momentul în care tătarii se pregătesc de asediu, profitând de trădarea lui Ogareff care, după ce câștigă încrederea Marelui Duce, șubrezește apărarea cetății. Mihail îl ucide pe trădător, dovedind că nu orbise în realitate, apoi se căsătorește cu Nadia, al cărei tată este grațiat de Duce în urma actelor de vitejie.
Capitolele cărții
Partea I I. - O serbare la Palatul Nou II. - Rușii și tătarii III. - Mihail Strogoff IV. - De la Moscova la Nijni Novgorod V. - Ordonanță în două articole VI. - Frate și soră VII. - Pe Volga în jos VIII. - Urcând spre Kama IX. - La drum, ziua și noaptea X. - O furtună în munții Urali XI. - Călători în primejdie XII. - O provocare XIII. - Mai presus de orice datoria XIV. - Mamă și fiu XV. - Mlaștinile din Baraba XVI. - Ultimul efort XVII. - Versete și cântece
Partea II I. - O tabără tătară II. - O atitudine a lui Alcide Jolivet III. - Dinte pentru dinte IV. - Intrarea triumfală V. - Să vadă toate ochii tăi, să vadă! VI. - Un prieten de drumul mare VII. - Trecerea fluviului Yenisei VIII. - Când îți iese iepurele înainte... IX. - În stepă X. - Baikal și Angara XI. - Între două maluri XII. - Irkutsk XIII. - Un curier al țarului XIV. - Noaptea de 5 spre 6 octombrie XV. - ÎncheiereCapitolele cărții au fost preluate din ediția apărută la editura ErcPress în anul 2010.
Sursele de informare
Sursele din care Verne a aflat informațiile extrem de precise legate de Siberia contemporană estică constituie obiectul unor controverse. O versiune populară face legătura cu întâlnirea pe care autorul a avut-o cu anarhistul Piotr Kropotkin, însă Kropotkin a sosit în Franța după publicarea romanului. Altă sursă, mai plauzibilă, o poate constitui omul de afaceri siberian Mihail Sidorov, care și-a prezentat colecția de resurse naturale - incluzând mostre de petrol și șisturi bituminoase din regiunea Uhta - și de fotografii de la exploatările petroliere din Uhta în cadrul Expoziției Mondiale din 1873, care a avut loc la Viena și unde s-ar fi putut întâlni cu Verne.Fuks, Matveychuk, pp. 371-373 Depozite reale de petrol există în regiunea lacului Baikal, ele fiind descoperite pentru prima dată în 1902 în bazinul râului Barguzin și în delta râului Selenga,Fuks, Matveychuk, pp. 374-375 fără însă a atinge dimensiunile comerciale descrise de Verne.Fuks, Matveychuk, p. 372
În timp ce descrierea fizică a Siberiei este conformă cu realitatea, rebeliunea tătară care apare în roman este fictivă și destul de puțin plauzibilă. Războaiele cu tătarii și mongolii au constituit un element important al istoriei medievale ruse, dar rușii s-au impus înainte de începutul secolului al XIX-lea și niciun han tătar din perioada desfășurării narațiunii nu se afla în poziția care să îi permită o acțiune de genul celei atribuite lui Feofar. Descrierea tătarilor de la sfârșitul secolului al XIX-lea ca fiind capabili să lupte de la egal la egal cu rușii reprezintă o dovadă de anacronism.
Teme abordate în cadrul romanului
Parcurgerea teritoriului Rusiei țariste de la vest la est și descrierea geografiei și istoriei locurilor în cadrul unor reportaje (similar situației din romanul Claudius Bombarnac, care a ales un alt traseu pentru această călătorie) Patriotismul (temă prezentă și în 20.000 de leghe sub mări și, mai ales, în Mathias Sandorf) Legăturile strânse între membrii familiei, mergând până la sacrificiu de sine (temă întâlnită în mai multe opere verniene, cu precădere în Copiii căpitanului Grant, César Cascabel și Uimitoarea aventură a misiunii Barsac)
Lista personajelor
Mihail Strogoff - cunosut sub pseudonimul Nicolas Korpanoff pe perioada îndeplinirii misiunii Marfa Strogoff - mama lui Mihail Pierre Strogoff - tatăl lui Mihail (decedat) Nadia Fedor - tovarășă de călătorie și viitoare soție a lui Mihail Strogoff D-na Fedor - mama Nadiei (decedată) Vasili Fedor - tatăl Nadiei, exilat la Irkutsk Harry Blount - ziarist englez care lucrează pentru Daily Telegraph Alcide Jolivet - ziarist francez care corespondează cu verișoarea sa, Madeleine Feofar-han - conducător tătar Ivan Ogareff - trădător rus Sangarre - țigancă admiratoare a lui Ivan Ogareff Țarul Marele-Duce - fratele țarului Nicolai Pigassof - prieten de călătorie Serko - câinele lui Nicolai Pigassof Tătarii Generalul Kissoff Generalul Kisselef Generalul Voranzoff
Adaptări
1926 - Michael Strogoff, film mut american cu secvențe Technicolor 1936 - The Czar's Courier, regia Richard Eichberg și Michel Strogoff regia Jacques de Baroncelli și Richard Eichberg. Ambele filme cu Anton Walbrook în rolul lui Mihail Strogoff 1937 - The Soldier and the Lady, refacere americană a celor două filme don 1936; cu Anton Walbrook în rolul lui Mihail Strogoff 1956 - Michel Strogoff, coproducție Franța, R.F. Germania, Italia, Iugoslavia; în rolurile principale Curd Jürgens și Geneviève Page 1975 - Michael Strogoff: Der Kurier des Zaren, dramă germană de televiziune în 4 părți, produsă de ZDF, cu Raimund Harmstorf 1999 - The Courier Of The Czar
Traduceri în limba română
perioada interbelică – Mihail Strogoff – Dela Moskova la Irkutsk (2 vol.), Ed. Cugetarea, traducere Ion Pas și Sarina Cassvan, 250 pag. 1994 – Mihail Strogoff, Ed. Junior, 308 pag., ISBN 973-96267-8-5 2004 – Mihail Strogov, Ed. Corint, traducere Constantin Ion Boeru, 384 pag., ISBN 973-653-551-7 2005 – Mihail Strogov, Ed. Lucman, 288 pag., ISBN 973-723-101-5 2009 – Mihail Strogof, Ed. Artemis și Semne 2010 – Mihail Strogoff, Ed. ErcPress, colecția „Jules Verne”, nr. 8, traducere Ion Pas și Sarina Cassvan, 304 pag., ISBN 978-606-602-034-3
Note
Legături externe
Michael Strogoff - A play in Five Acts and Sixteen Scenes from JV.Gilead.org.il Free download în format Microsoft Reader
Categorie:Jules Verne Categorie:Romane științifico-fantastice Categorie:Voyages extraordinaires Categorie:Romane de aventuri Categorie:Romane din 1876 Categorie:Cărți din 1876