Mihăileni este o comună în județul Botoșani, la limita între regiunile istorice Moldova și Bucovina, România, formată din satele Mihăileni (reședința), Pârâu Negru și Rogojești.
Așezare Comuna se află în partea de în nord-vestul județului, la granița cu Ucraina, într-o regiune deluroasă, pe malul stâng al râului Molnița și pe malul Siretului.
Demografie
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Mihăileni se ridică la 2.075 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 2.326 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (87,37%), cu minorități de ucraineni (2,7%) și romi (2,27%), iar pentru 7,42% nu se cunoaște apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (82,55%), cu o minoritate de penticostali (8,34%), iar pentru 7,52% nu se cunoaște apartenența confesională.
Istoric Târgul Mihăileni a luat ființă în anul 1792 ca urmare a deschiderii unui punct de vamă între Moldova și Bucovina. La recensământul din 1860, Mihăilenii erau oficial a 22-a localitate urbană a Moldovei, după numărul populației (3653 locuitori). Satul Rogojești și fostul sat Sinăuții de Jos (azi parte a satului Mihăileni) au făcut parte din Ducatul Bucovinei.
La sfârșitul secolului al XIX-lea, Mihăileniul era un orășel, reședință a plășii Berhometele a județului Dorohoi. În Mihăileni era reședința subprefecturei, a judecătoriei dar și biroul vamal al trecătoarei Mihăileni-Sinăuți, fiind și locul unde se afla o trecătoare aflată la marginea târgului Mihăileni, la frontiera dintre România și Austro-Ungaria. Între 1896 și 1897, trecătoarea producea un venit de 25249 de lei. Formată doar din satul de reședință cu același nume, în cadrul orășelului exista o farmacie, o moară cu aburi, o săpunărie, o dubălărie, o lumânărie și mai multe ateliere de blănărie, cojocărie sau fierărie. Avea o populație de 1260 de locuitori (376 erau creștini de diferite rituri și națiuni, iar 88 erau evrei). În Mihăileni funcționau două școli primare (una de băieți și una de fete). Cea de băieți avea doi profesori și 130 de elevi, fiind fondată de N. Christescu, iar cea de fete avea două profesoare și 90 de eleve. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna urbană Mihăileni având 2860 de locuitori.
Cu timpul, Mihăileniul și-a pierdut statutul de comună urbană, iar comuna Mihăileni a fost transferată raionului Dorohoi din regiunea Botoșani, apoi (după 1952) din regiunea Iași. În 1954, comuna Mihăileni a primit și satul Pârâu Negru (de la comuna Dersca). În 1956, comuna a fost transferată la regiunea Suceava. În 1968, comuna Mihăileni a trecut la județul Botoșani, fiindu-i arondate și satele comunei Cândești, desființată. Comuna a fost reînființată în 2003, în forma actuală;
Monumente istorice În comuna Mihăileni există ca monument istoric de interes local, casa unde a locuit Familia Enescu și care era deținută de Familia Cosmovici Casa „George Enescu” din Mihăileni, inclus pe lista monumentelor istorice din județul Botoșani;
Politică și administrație Comuna Mihăileni este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, , de la , este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:
Personalități născute aici Ion V. Adrian (1837 - 1875), publicist; Maria Cosmovici (1839 - 1909), mama lui George EnescuCosmin Zamfirache: Casa lui Enescu de la Mihăileni, salvată în ultimul moment de un grup de arhitecți voluntari, 25 august 2014 Ion Păun-Pincio (1868 - 1894), scriitor; Leo Goldhammer (1884 - 1949), jurist; Nicolae Bîlbă (n. 1939), profesor universitar, chimist; Octav Cozmâncă (n. 1947), politician, senator.
Note
Vezi și Acumulările Rogoșești - Bucecea (arie de protecție specială avifaunistică inclusă în rețeaua europeană Natura 2000 în România) Casa „George Enescu” din Mihăileni
Mihăileni