Adjectivul posesiv este un adjectiv pronominal care determină un substantiv, referindu-se în același timp la posesorul lucrului, ființei sau noțiunii (numite, cu un cuvânt, obiect posedat) exprimate de acel substantiv. În multe limbi, cum este și româna, adjectivul posesiv exprimă persoana gramaticală a posesorului (întâi, a doua sau a treia), faptul dacă există un singur posesor sau mai mulți, precum și numărul și genul obiectului posedat. În clasa pronumelor are drept corespondent pronumele posesiv.
În limba română
Formele adjectivului posesiv sunt:Secțiune după Avram 1997, pp. 171–174.
+ Numărul și persoana posesorului Un obiect posedat Mai multe obiecte posedateMasculin/Neutru Feminin Masculin Feminin/Neutru Singular I. meu mea mei mele II. tău ta tăi tale III. său sa săi sale Plural I. nostru noastră noștri noastre II. vostru voastră voștri voastre III. lor lor lor lor
Adjectivul posesiv se folosește fără articolul posesiv al, a, ai, ale dacă substantivul este articulat cu articolul hotărât (rochia mea), și cu articolul posesiv atunci când substantivul are articol nehotărât: o rochie a mea.
La persoana a treia, pentru un singur posesor, adjectivul posesiv are ca sinonim forma de genitiv a pronumelui personal, dar aceasta nu exprimă numărul și genul obiectului posedat, în schimb exprimă genul posesorului: pantoful său = pantoful lui/ei, pantofii săi = pantofii lui/ei, perna sa = perna lui/ei, pernele sale = pernele lui/ei.
În alte limbi
Forma adjectivului posesiv diferită de cea a pronumelui posesiv
În română, adjectivul posesiv diferă de pronumele posesiv doar prin faptul că acesta din urmă are totdeauna în componența sa articolul posesiv. În unele limbi, forma celor două părți de vorbire este diferită la unele persoane, de exemplu în francezăMauger 1971, pp. 133–142.:
+ Numărul și persoana posesorului Un obiect posedat Mai multe obiecte posedateMasculin Feminin Masculin Feminin Singular I. mon (pron. le mien) ma (pron. la mienne) mes (pron. les miens) mes (pron. les miennes) II. ton (pron. le tien) ta (pron. la tienne) tes (pron. les tiens) tes (pron. les tiennes) III. son (pron. le sien) sa (pron. la sienne) ses (pron. les siens) ses (pron. les siennes) Plural I. notre (pron. le nôtre) notre (pron. la nôtre) nos (pron. les nôtres) nos (pron. les nôtres) II. votre (pron. le vôtre) votre (pron. la vôtre) vos (pron. les vôtres) vos (pron. les vôtres) III. leur (pron. le leur) leur (pron. la leur) leurs (pron. les leurs) leurs (pron. les leurs)
Forma adjectivului posesiv identică cu cea a pronumelui posesiv
În unele limbi, forma adjectivului nu diferă de cea a pronumelui. Este cazul limbilor slave, de exemplu limba sârbă:Moldovan; Radan 1996, p. 58.
+ Numărul, persoana și genul posesorului Un obiect posedat Mai multe obiecte posedateMasculin Feminin Neutru Masculin Feminin Neutru Singular I. moj moja moje moji moje moja II. tvoj tvoja tvoje tvoji tvoje tvoja III. masculin njegov njegova njegovo njegovi njegove njegova feminin nje(zi)n nje(zi)na nje(zi)no nje(zi)ni nje(zi)ne nje(zi)na Plural I. naš naša naše naši naše naša II. vaš vaša vaše vaši vaše vaša III. njihov njihova njihovo njihovi njihove njihova
În limbile slave, aceste pronume-adjective posesive se folosesc atunci când posesorul nu este subiectul propoziției. Când posesorul este subiectul propoziției, se folosește svoj, svoja, svoje, svoji, svoje, svoja, indiferent de persoana posesorului. Exemplu: Ja jedem svoj hleb, a ti jedeš svoj „Eu îmi mănânc pâinea mea, iar tu ți-o mănânci pe a ta”. Pronumele-adjective posesive se declină ca adjectivele nepronominale cu formă scurtă.
Limbi fără adjectiv posesiv
O asemenea limbă este limba maghiară, deși are pronume posesiv. Funcția adjectivelor posesive este îndeplinită de sufixe specifice care se adaugă la obiectul posedat.Szende; Kassai, pp. 123–140.
Note
Bibliografie Avram, Mioara, Gramatica pentru toți, București, Humanitas, 1997 ISBN 973-28-0769-5 Mauger, Gaston, Grammaire pratique du français d’aujourd’hui (Gramatica practică a limbii franceze de azi), ediția a IV-a, Paris, Hachette, 1971 Moldovan, Valentin; Radan, Milja N., Gramatika srpskog jezika. Morfologija. Gramatica limbii sârbe, Sedona, Timișoara, 1996, ISBN 973-97457-4-1 Szende, Thomas; Kassai, Georges, Grammaire fondamentale du hongrois (Gramatica fundamentală a limbii maghiare), Langues et mondes – l'Asiathèque, Paris, 2001 ISBN 2-911053-61-3
Vezi și
Pronume posesiv
Categorie:Părți de vorbire flexibile Categorie:Adjective