Ștefan Rareș, Ștefan cel TânărEftimie, în Cronicile slavo-române, p. 113, 121 sau ȘtefănițăIlie Corfus, Documente [...] Secolul al XVI-lea, p. 179, 181 (n. 1531 – d. 1 septembrie 1552, ȚuțoraConstantin Rezachevici - Cronologia critică a domnilor din Țara Românească și Moldova a. 1324 - 1881, Volumul I, Editura Enciclopedică, 2001, p. 599) a fost domn al Moldovei între 24 mai 1551 și 1 septembrie 1552, uns domn la data de 11 iunie 1551. A fost al doilea fiu al lui Petru Rareș din căsătoria cu despina Elena Ecaterina Brancovici
Domnie
Aliat cu turcii, a trecut pasul Oituzului în Transilvania, devastând secuimea si Sibiul, însă pe drumul de întoarcere a fost bătut de generalul Giovanni Battista Castaldo și Ștefan Báthory, care i-au luat prada. Ca printr-o minune a izbutit să-și salveze viața. Întors la scaun, s-a înconjurat de dregători turci și a dus o viață turcească, dușmănindu-se cu polonezii.Institute for Central European Studies (Universitatea "Babeș-Bolyai"): „Colloquia: Journal of Central European History“, vol. 10-11, Editura Presa universitară, Cluj-Napoca 2003, p. 13 f.
A fost ucis de un grup de boieri conspiratori la ordinele generalului Castaldo, în timpul unei vânători la podul de la Țuțora, pe prundul Prutului în noaptea de 1 septembrie 1552,Eftimie, în Cronicile slavo-române, p. 113, 122 și a fost înmormântat, în grabă, în partea stângă a gropniței din biserica Mănăstirii Probota, alături de tatăl său, Petru Rareș, ctitor al lăcașului în anul 1530, și mama saTereza Sinigalia, Voica Maria Pușcașu, Mănăstirea Probota, București, 2000, p. 29-30.
Cronicarul Azarie, despre moartea lui Ștefan Rareș:
thumb|right|200px|Mormântul lui Ștefan Rareș în biserica Mănăstirii Probota. Inscripția pietrei sale funerare arată că a fost amplasată de sora sa, Doamna Roxanda, fiica lui Io Petru voievod, iar doamnă lui Io Alexandru voievod, „împodobind” astfel groapa aceasta fratelui ei Ștefan voievod, care s-a strămutat la veșnicele lăcașuri în anul 7060, sept. 1Constantin Rezachevici - Cronologia critică a domnilor din Țara Românească și Moldova a. 1324 - 1881, Volumul I, Editura Enciclopedică, 2001, p. 611Nicolae lorga, Inscripții din bisericile României, I, p. 58Gheorghe Balș, Bisericile moldovenești din veacul al XVI-lea, București, 1928, p. 328, fig. 382.
Referințe
Legături externe (redactor șef) Corneliu Diaconovich: Enciclopedia română I-III., W. Kraft, București, 1898–1904 Dimitrie Gusti: Enciclopedia României, Imprimeria Națională, București, 1938–1943 (redactor șef) Athanase Joja: Dicționar enciclopedic român I-IV., Editura Politica, București, 1962–1966 Rezachevici, Constantin: Cronologia a domnilor din Țara Românească și Moldova a. 1324 – 1881, Editura Enciclopedică, București, 2001 Vasile Mărculeț – Alexandru V. Ștefănescu – Stănel Ion – Gherghina Boda – George Marcu – Mihai Chiriac – Elena Gabriela Maximciuc – Ioan Mărculeț – Stan Stoica: Dicționarul domnilor Țării Românești și ai Moldovei, Editura Meronia, București, 2009 Radu Lungu: Domnitori si Principi ai Tărilor Române, Editura Paideia, București, 2010
Categorie:Nașteri în 1531 Categorie:Decese în 1552 Categorie:Decese pe 1 septembrie Categorie:Familia Mușatinilor Categorie:Domni și domnitori ai Moldovei