Intonația naturală (sau justă) este o scară sonoră definită prin puritatea intervalelor de cvintă (implicit și cvarte) și de terță mare și mică (implicit și sexte).

Acest sistem de acordaj este folosit cu precădere în interpretarea compozițiilor vocale.

Tonul mare (T) este diferența dintre o cvintă (3/2) și o cvartă pure (4/3). Este egal cu 9/8=1.1250 sau 203.9 de sutimi.

Tonul mic (t) este diferența dintre o terță mare pură (5/4) și un ton mare (9/8), adică 10/9=1.111 sau 182.4 de sutimi.

Semitonul diatonic (s) este diferența dintre o terță mare (5/4) și o cvartă pură (4/3), adică 16/15=1.0667 sau 111.7 de sutimi.

Semitonurile cromatice sunt de 92.1 de sutimi (egal cu T-s, intre secunde/septime mici și mari) si 70.7 de sutimi (egal cu t-s, intre terțe/sexte mici și mari).

Folosind combinații de tonuri și semitonuri se poate alcătui scara sonora din tabelul de mai jos. Deoarece exista doua tonuri diferite exista mai multe posibilitați pentru intervale. De exemplu, secunda mare poate fi definită ca M2=P1+T sau M2=P1+t. Aceasta schimbă alte intervale, de exemplu m7=P8-T sau m7=P8-t etc. Doar prima variantă este inclusa.

Notele G Bemol și F Diez diferă cu 2s-T=19.5 de sutimi. Similar, notele G Diez si A Bemol diferă cu 2s-t=41 de sutimi. Toate acestea fac ca transpoziția sau modulația sa nu poată fi aplicate, ceea ce reprezintă unul din principalele dezavantaje ale acestei scări sonore.

+ Intervale in intonația naturală (intervalele pure pe fond albastru) Simbol Nume Nota in gama Do major Notația internațională Raport Sutimi Crestere fată de prima P1sau descrestere fată de octava P8 P1 Prima Do C 1.000 0 P1 m2Secunda micăRe D 1.0667 111.7 P1+s M2Secunda mareRe D 1.125 203.9 P1+T m3 Terța mică Mi bemolE bemol 1.200 315.6 P1+T+s M3Terța mare MiE1.250 386.3 P1+T+t P4Cvarta perfectă FaF1.333 497.6 P1+T+t+s P4Cvarta mărită FaF1.406 590.2 P1+2T+t=P8-s-T-t-s P5 Cvinta micsoratăSol G 1.422 609.8 P8-2T-t P5Cvinta perfectăSol G 1.500 701.9 P8-s-T-t P5 Cvinta mărită SolG1.563 772.6 P8-s-T-s m6 Sexta micaLa bemol A bemol1.6 813.7 P8-T-t M6 Sexta mare LaA1.667 884.4 P8-s-T m7 Septima micăSi B1.778 996.1 P8-T M7 Septima mare SiB1.875 1088.3 P8-s P8 Octava Do C2.000 1200 P8

Scara sonoră in cantarea bizantină

Cântarea bizantină românească urmează (cel putin teoretic) scara sonoră a lui Anton Pann formată din 22 de secțiuni. Diferite moduri (sau glasuri sau ehuri) bisericesti au diferite scări sonore. De exemplu, glasul 8 are un ton mare (T) egal cu 4 sectiuni, un ton mic (t) egal cu 3 secțiuni și un semiton (s) egal cu 2 secțiuni (echivalentă din acest punct de vedere cu raga indiana). Scara sonoră a glasului 8 (care este in modul diatonic) se obtine prin trepte succesive de {4,3,2,4,4,3,2} de secțiuni. In acest glas, coma sintonică este egala cu 55 de sutimi, iar coma lui Pitagora cu 109 de sutimi.

De notat ca alte biserici ortodoxe, de exemplu biserica ortodoxă greacă, folosesc o scară sonoră diferită de cantarea bizantină romanească.

+ Intervale in sistemul Anton Pann (modul diatonic) Simbol Nume Raport Sutimi Crestere fata de prima P1sau descrestere fata de octava P8 P1 Prima 1.000 0 P1 M2Secunda mare1.1343 218.2 P1+T M3Terța mare 1.247 381.8 P1+T+t P4Cvarta perfectă 1.328 490.9 P1+T+t+s P5Cvinta perfectă 1.506 709.1 P8-s-t-T=P1+T+t+s+T M6 Sexta mare 1.708 927.3 P8-s-t M7 Septima mare 1.878 1090.9 P8-s P8 Octava 2.000 1200 P8

Bibliografie "The new Grove Dictionary of music and musicians", Macmillan Publishers Ltd. 2001. "The Harvard Dictionary of Music", Harvard University Press, editia a 4-a, 2003. Stelian Ionașcu, "Teoria muzicii psaltice", Ed. Sophia, Bucuresti, 2006.

Categorie:Teorie muzicală