Dioxidul de sulf SO este anhidrida acidului sulfuros . El este un gaz incolor, iritant al mucoaselor, cu un miros înțepător și gust acrișor. Gazul este toxic, se dizolvă în apă, formând acid sulfuros.

Dioxidul de sulf este produs prin arderea materialelor fosile ce conțin cca. 4% sulf, ca petrolul și cărbunele. Aceste procese duc la poluarea intensă a mediului, fiind cauza ploilor acide.

Producere prin arderea sulfului sau hidrogenului sulfurat

prin arderea minereurilor cu sulf, ca de ex. pirita:

prin reacția sulfiților cu acizi tari

prin reducerea acidului sulfuric de nemetale (sulf, carbon) sau hidracizi ai halogenilor și sulfului

prin reacția tiosulfatului de sodiu cu acid sulfuric concentrat cu intermediar acid tiosulfuric instabil

Caracteristici

Dioxidul de sulf în stare lichidă este un solvent pentru numeroase substanțe anorganice și organice. Electroliții dizolvați sunt puțin disociați. Punctul de lichefiere este de -10 grade CelsiusRipan Ceteanu, p.234.

Este solubil în apă, 40 volume de gaz per 1 volum de apă la zero grade CelsiusRaluca Ripan, I. Ceteanu, p. 236. Dizolvarea produce o soluție apoasă de acid sulfuros.

Poate fi oxidant sau reducător.

Poate reacționa cu hidrogen sulfurat producând sulf elementar și apă. Reacția se produce natural în vulcani.

Reacționează cu apa de clor, brom și iod in soluție apoasă de iodură de potasiu producând decolorare. De asemenea decolorează și soluțiile de permanganat de potasiu.

Soluția apoasă poate fi oxidată la acid sulfuric soluție cu apă oxigenată. Similar sulfiții soluție pot fi oxidați la sulfați.

Poate fi redus cu hidrogen la sulf și hidrogen sulfurat.

Reduce fierul trivalent din săruri la fier divalent.

Utilizare

Este utilizat ca dizolvant. Este folosit de asemenea în industria alimentară ca și conservant al legumelor și fructelor sau pentru dezinfectarea butoaielor de vin sau bere. Gazul descompune vitamina B1.

În Europa, este notat cu numărul E 220 fiind admis pentru produsele „bio”. Dioxidul de sulf mai este utilizat în industria farmaceutică, sau a coloranților, precum și la înălbirea hârtiei sau materialelor textile.

În concentrații mari este toxic pentru plante sau animale, poluând apele și distrugând prin ploile acide vegetația pădurilor.

Simptome de intoxicație La om, intoxicația cu dioxid de sulf produce: dureri de cap stare de ebrietate vărsături (emeză) amețeală

În concentrații mai mari gazul produce leziuni a mucoaselor căilor respiratorii, iar la nivel celular produce schimbări ale acizilor nucleici.

Note

Bibliografie Linus Pauling, Chimie generală, Editura Științifică, București, 1972 (traducere din limba engleză) Raluca Ripan, I. Ceteanu, Manual de lucrări practice de chimie anorganică - vol I Metaloizi, Editura de stat didactică și pedagogică, București, 1961 Constantin D. Albu, Maria Brezeanu, Mică enciclopedie de chimie, Editura Enciclopedică Română, 1974 D. Negoiu, Tratat de chimie anorganică, editura Tehnică, vol.2, București, 1972

Legături externe

Vezi și Trioxid de sulf

Categorie:Oxizi de sulf Categorie:Gaze toxice