Alexandru Marinescu (n. 19 octombrie 1936, București – d. 24 decembrie 2019, București) a fost un zoolog, oceanolog, istoric al științelor și muzeolog român.
Tinerețe Născut în București, este fiul unic al unui lucrător tipograf. Copilăria și adolescența, tulburate de tragediile războiului și schimbărilor de regim politic, se încheie urmând cursurile liceului "Cantemir Vodă", unde profesori deosebiți îi încurajează pasiunea pentru geografie, științele naturale și artă.
Studii În 1958, la vârsta de 22 de ani, intră simultan la Facultatea de Științe Naturale și Geografie, ca student, și la Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” condus de Mihai C. Băcescu, ca salariat tehnician, fiind singurul sprijin al mamei sale. Iese licențiat în 1963, ceea ce îi permite să treacă cercetător doctorant la Muzeu, în secția de biologie marină și vertebrate inferioare. Subiectul de doctorat, ales de ihtiologul Pr. Dr. Petre Mihai Bănărescu, privește crustaceii Phyllopoda din apele temporare, dar Alexandru Marinescu studiază și Policladele (crustacei amfipozi corophiizi) mării Negre, apoi speciile invazive ca melcul marin Rapana venosa și fauna bentică în general. Cu acest prilej, este autorizat să se scufunde cu butelii de aer comprimat, vizor, tub de respirat și labe de înot, dar desigur sub supravegherea unor scafandri militari.
Cariera 200px|left|thumb|Gasteropodul invaziv Rapana venosa. 200px|left|thumb|Portul Tomis (Constanța): traulere de pescuit melci de mare Rapana venosa. În anii 1960-1970 redactează ghidurile, pliantele, textele expozițiilor de la Muzeu, este solicitat de televiziune în 1968 pentru a traduce, adapta și scrie comentariile românești ale filmelor documentare dela emisiunea "Tele-enciclopedia", și devine șef de secție pentru expoziții și relații publice. Are în custodie și arhiva Muzeului, în mare parte ne-exploatată, în care va descoperi multe documente inedite ale călătorilor și exploratorilor români, între timp dați uitării la lada de gunoi a istoriei Lada de gunoi a istoriei este o expresie comunistă, creată de Leon Troțki în 1917, pentru a desemna tot ce nu prezintă interes în cadrul proletcultismului., ca de exemplu Bazil Assan, Constantin Chiru, Constantin Dumbravă, Dimitrie Ghica-Comănești, Emil Holub, Ilarie Mitrea, Sever Pleniceanu, Julius Popper, Emil Racoviță sau Grigore Ștefănescu. Va descoperi de asemenea jurnalul de bord al expediției Belgica, redactat de Emil Racoviță, precum și numeroase fotografii, toate până atunci nepublicate.
Alexandru Marinescu organizează peste 30 de expoziții temporare la Muzeu și în provincie iar în ciclul Maestrul meu, omagii aduse academicienilor și profesorilor Mihai C. Băcescu, Petru Bănărescu, Nicolae Botnariuc, Teodor Bușniță, George Cobălcescu, Radu Codreanu, Gheorghe Dornescu, Alexandru Grossu, Arthur Kreindler, Mihai Ionescu, Constantin Manolache, Ion Mesrobeanu, Ștefan Milcu, Constantin Motaș, Adriana Murgoci, Olga Necrasov, Mircea Păucă sau Iosif Șpielmann, precum și altor personalități legate direct sau indirect de geografie și de biologie, ca pictorul Ion Țuculescu sau arheologul și desenatorul Pamfil Polonic.
În 1977 are prilejul de a discuta cu exploratorul francez Jacques-Yves Cousteau, pe atunci în expediție în Marea Neagră și la gurile Dunării, și obține astfel posibilitatea de a participa la un concurs UNESCO : reușindu-l, obține bursă de specializare în muzeologie, lucrând la Muzeele de Istorie naturală din Londra, Paris, Nantes, Marsilia și Monaco. De la Monaco, participă la o expediție oceanografică a navei Calypso a lui Jacques-Yves Cousteau în martie 1978. În 1981 face parte din organizatorii celui de-al 16-lea Congres internațional de Istorie a Științei la București. Cu aceaste ocazii, își face relații peste hotare, în domeniile sale de activitate profesională, fiind foarte apreciat de colegii străini. Unii îi vor deveni prieteni și câțiva îl vor vizita la București : aceste legături neautorizate atrag atenția Organelor de Partid și de Stat care îl depistează ca fiind un cetățean nesigur. Domiciliul îi este perchiziționat, obiecte personale și documente îi sunt confiscate. Prin urmare, în anii următori, dreptul de corespondență și posibilitățile de a călători îi sunt anulate.
După 1989, odată cu încetarea dictaturii, Alexandru Marinescu desfășoară o activitate intensă atât în țară cât și în străinătate. Devine membru al colectivului de conducere din Muzeu, redactor-șef adjunct al revistei "Noesis" publicată de Academie, apoi membru al consiliului director al revistei "Terra Magazin", și profesor de etologie animală la Universitatea "Titu Maiorescu". Între 1991 și 1997 este ales președinte al comitetului român al Consiliului internațional al Muzeelor (ICOM, parte din UNESCO), fiind între 1994 și 1996 consilier la Ministerul Culturii pentru Muzeele științifice.
În această perioadă, colaborează din nou cu Jacques-Yves Cousteau, care turnează patru filme în bazinul Dunării, dintre care unul în România. Călătorește mult (până în California și Indonezia) și reprezintă instituțiile și comitetele la care colaborează, și astfel România, în numeroase conferințe și simpozioane internaționale. Ca vicepreședinte al Diviziei de Istorie a Științei de la Academia Română, organizează omagii pentru a-i face cunoscuți pe savanții și exploratorii români în străinătate, și pe savanții și exploratorii străini în România (de exemplu centenarul expediției Belgica și expoziția "Emil Racoviță" la Muzeul "Antipa" în 1997) și la Muzeul de Istorie Naturală din Bruxelles în 1998, apoi expozițiile Jules Guiart, René Jeannel, Jean-Baptiste Lamarck, Georges Louis Leclerc de Buffon la București...).
Deși s-a pensionat în 2002, la vârsta de 66 de ani, a rămas activ și a continuat activitatea de vulgarizare a științei, a istoriei științei și a medicinei în revista "Terra" și la televiziune, neezitând să-i ajute pe tinerii cercetători și exploratori, precum echipa de la Universitatea "Ovidius" din ConstanțaSaitul ONG-ului științific de educație pentru mediu "Oceanic Club", care colaborează regulat cu Muzeul de Istorie naturală "Grigore Antipa"..
Expediții
Pe Marea Neagră la bordul navei franceze "Calypso" a lui Jacques-Yves Cousteau (1977). În Indonezia, pe Oceanul Indian și Oceanul Pacific cu prilejul expediției Muzeului Național de Istorie Naturală "Grigore Antipa" (1991). În Canada, pe estuarul și fluviul Saint-Laurent, în 1992. Pe Marea Neagră cu navele Institutului Român de Cercetări Marine din Constanța (1991-1995). Pe Marea Mediterană cu nava Calypso în 1978 și cu navele Stațiunii de Biologie marină de la Banyuls, Franța, 1995-1999.
Cărți ANDREI, M. și MARINESCU, Al., 1980 - Ilarie Mitrea, 1842-1904, medic, călător și explorator român, un mare donator al muzeului, în: "Dr. Ilarie Mitrea, un mare donator al muzeului". Edit. Muzeului de Istorie Naturală "Grigore Antipa", București. MARINESCU, Al., 1980 - Cuceritori ai adâncurilor : Jacques Yves Cousteau. Edit. Ion Creangă, București. MARINESCU, Al., 1991 - 0 expediție numită "Belgica". Edit. Ion Creangă, București. MARINESCU, Al., NEGREA, Șt., 1992 : Pe urmele lui Grigore Antipa (Sur le traces de Grigore Antipa) Edit. Sport Turism, București. MARINESCU, Al., 1998 - Emil Racoviță și expediția "Belgica". Edit. Ali, București. MARINESCU, Al., 1999 - Jacques Yves Cousteau, amiralul adâncurilor. Edit. Ali, București. MARINESCU, Al., 2003 - George Bellu, un medic român admirator și susținător al pictorilor impresioniști. Catalog al expoziției "Restituiri: Georges de Bellio, medic și coleționar", organizată la Muzeul Județean de Artă Prahova (Ploiești), mai 2003, cu ocazia împlinirii a 175 de ani de la nașterea colecționarului. MARINESCU, Al., 2008 - Umbra cornului de rinocer : despre animale cu dragoste. Edit. C. D. Press, București. IONESCU, R., Al. MARINESCU, 2003 - Georges de Bellio, 1828-1894. Edit. Muzeul Județean de Artă Prahova. MARINESCU A1, cu prefață de GERLACHE, A., 1997 - Victorie asupra nopții polare. Expediția navei "Belgica", 1897-1899. Edit. Tehnică, București. MARINESCU, Al., 1998 - Le Rameau d'or. Belgica (1897-1899). Lettres, journal antarctique. Conférences. Fondation Culturelle Roumaine. BĂNĂRESCU, An., IFTIME, A. și MARINESCU, Al., 1999 - Jurnalul lui Emil Racoviță. Filmul marii aventuri polare. 100 de ani Expeditia "Belgica", 1897-1899, 1-350. Edit. Compania, București. MARINESCU, Al., 2001, Călătorii extraordinare : călători și exploratori români. C. D. Press, București. BUICAN, D., tradus și adaptat de MARINESCU, Al., și PARASCHIVOIU, E., 2004 - Epopeea lumii vii. Meandrele evoluției și aventura cunoașterii. Edit. C. D. Press, București. DRĂGESCU, J., 2005 - Amintirile unui vânător de imagini în Africa : convorbiri cu Alexandru Marinescu. Edit. C. D. Press, București. BUICAN, D., 2006 - Istoria biologiei. Noțiuni esențiale: dialog cu Alexandru Marinescu. Edit. C. D. Press, București.
Alte publicații 1968 : Dr. Ilarie Mitrea, primul vânător român în arhipelagul Indo-Malaez. Vânătorul și Pescarul sportiv, 3: 6-7. 1970 : Repere pentru confecționarea unui model de celacant Latimeria chalumnae, Smith, Revista Muzeelor, 4: (cu N. Pușcașu) 1971 : Piese din colecția "Dr. I1arie Mitrea" la Naturhistorisches Museum din Viena. Revista Muzeelor, 8: 512. 1971 : Contributions à la connaissance des Polychètes du littoral roumain de la Mer Noire. Travaux du Muséum d'Histoire Naturelle "Grigore Antipa", Il: 41-47. 1971 : Profesorul Constantin Motaș la 80 de ani. Revista Muzeelor, 8: 564-565. 1972 : La collection ichthyologique "Dr. Ilarie Mitrea" du Musée d'Histoire Naturelle "Grigore Antipa". Travaux du Muséum d'Histoire Naturelle "Grigore Antipa", Il: 481-490. (cu E. Rojancovski). 1973 : "Fauna oceanică vest-africană": o nouă expoziție a Muzeului de Istorie naturală "Gr. Antipa". Revista Muzeelor, 2: 130-132. 1973 : Données systématiques et écologiques sur la faune de Phyllopodes de l'est de la Plaine Valaque (la région de Balta Albă). Travaux du Muséum d'Histoire Naturelle "Grigore Antipa", 13: 105-108. 1973 : Participation of the Museum of Natural History, Bucharest, in the International Fishing Exhibitions at the beginning of the 20lh century. Travaux du Muséum d'Histoire Naturelle "Grigore Antipa", 13: 473-482. 1974 : Le Muséum "Gr. Antipa" au 25-ème anniversaire de la proclamation de la République: l'activité muséologique. Travaux du Muséum d'Histoire Naturelle "Grigore Antipa", 14: 489-503. (cu R. Mayer) 1974 : Despre relațiile dintre Grigore Antipa și stațiunea de biologie marină din Neapole. Travaux du Muséum d'Histoire Naturelle "Grigore Antipa", 15: 407-420. (cu Eugen Pora). 1975 : Sur la présence de l'espèce Branchinella spinosa Milne Edwards (Anostraca, Thamnocephalidae) dans la faune de la Roumanie. Travaux du Muséum d'Histoire Naturelle "Grigore Antipa", 16: 83-88. 1975 : The thirtieth commemoration of the death of Grigore Antipa. Travaux du Muséum d'Histoire Naturelle "Grigore Antipa", 16: 367-369. 1975 : Neopililla Bacescui. Tribuna României, 4 (74): 1. 1976 : Contributions à la connaissance de la faune du nord-est de la Plaine Valaque, entre le Siret, le Danube et la Ialomița. Ordo Euphyllopoda. Travaux du Muséum d'Histoire Naturelle "Grigore Antipa", 17: 199-202. 1977 : Contributions à la connaissance de la faune du nord-est de la Plaine Valaque, entre le Siret, le Danube et la Ialomița. La faune des eaux temporaires. Travaux du Muséum d'Histoire Naturelle "Grigore Antipa"', 17. 1977 : Istoria biologiei românești : ciclu de conferințe. Travaux du Muséum d'Histoire Naturelle "Grigore Antipa", 18: 395-399. 1978 : Un explorator și colectionar român în Arhipelagul Malaez : dr. Ilarie Mitrea. pp. 367–372, în : Studii și note. Din tradițiile medicinii și ale educației sanitare. Edit. Medicală. București.