Lista monarhilor Franței reunește 73 de regi și 3 împărați care au domnit în Franța, prin diferite structuri politice, teritoriale și dinastii care s-au succedat (dinastia Merovingiană, Carolingiană, Capețiană, Valois, Bourbon, Orléans, Bonaparte).
Dinastia Merovingiană (447-751) PortretNumeÎnceput domnieSfârșit domnieDecesRelația cu predecesoriiTitlu Clovis I (Clovis Ier) 481511A murit de cauze naturale la 46 de ani. Înmormântat la Mănăstirea St Genevieve până în sec. al XVIII-lea. Rămășițeșe au fost realocate la biserica St Denis. Fiu al lui Childeric IRege al francilor(Roi des Francs) După decesul lui Clovis, regatul său a fost divizat între cei patru fii ai săi, care și-au stabilit reședințe în diferite orașe. Clothar I, fiul cel mic, în cele din urmă a reunit regatul. Theuderic I (Thierry Ier) 511533 sau 534A murit la 48 de ani.Fiul cel mare al lui Clovis IRege al francilor(Roi des Francs)la Reims Theudebert I (Thibert Ier) 533 sau 534547 sau 548Ucis într-un accident de vânătoare, la 47 de ani.Fiu al lui Theuderic IRege al francilor(Roi des Francs)la ReimsTheudebald (Thibaut Ier) 547 sau 548555A murit la 20 de ani.Fiu al lui Theudebert IRege al francilor(Roi des Francs)la Reims Chlodomer (Chlodomir) 511 25 iunie 524Ucis în bătălia de la Vézeronce, la vârsta de 29 de ani.Al doilea fiu (supraviețuitor) al lui Clovis IRege al francilor(Roi des Francs)la Orléans Childebert I (Childebert Ier) 51113 decembrie 558A murit la 64 de ani. Al treilea fiu (supraviețuitor) al lui Clovis IRege al francilor(Roi des Francs)la Paris Chlothar I cel Bătrân (Clotaire Ier le Vieux) 51129 noiembrie 561A murit la 64 de ani. Fiul cel mic al lui Clovis IRege al francilor(Roi des Francs)la Soissons După decesul lui Clothar, regatul a fost divizat între cei patru fii ai săi. Părți ale regatului au variat în timp și în cele din urmă s-au dezvoltat în trei domenii distincte. Neustria, centrat la Soisson și Paris, Austrasia, centrat la Metz și Burgundia, centrat la Orléans. Clothar al II-lea, nepotul lui Chlothar I, a reunit în cele din urmă regatul. Charibert I (Caribert Ier) 29 noiembrie 561567A murit la 50 de ani. Fiul cel mare al lui Chlothar IRege al francilor(Roi des Francs)la Paris Guntram (Gontran) 29 noiembrie 561592Died aged 59. Buried at Saint Marcellus, Chalon-sur-Saône.Al doilea fiu al lui Chlothar IRege al francilor(Roi des Francs)la Orléans Sigebert I (Sigebert Ier) 29 noiembrie 561575Ucis la Vitry-en-Artois, la 40 de ani.Al treilea fiu al lui Chlothar IRege al francilor(Roi des Francs)la Metz Childebert II (Childebert II) 575595A murit la 24 de ani.Fiu al lui Sigebert I Fiu adoptat al lui GuntramRege al francilor(Roi des Francs)Rege al Austrasia și (după 592) al Burgundiei Theudebert II (Thibert II) 595612Ucis la 26 de ani.Fiul cel mare al lui Childebert II Rege al francilor(Roi des Francs)Rege al Austrasia Theuderic II (Thierry II) 595613Decedat la 26 de ani.Fiul cel mic al lui Childebert II Rege al francilor(Roi des Francs)Rege al Burgundiei (595-613) și Austrasiei (612-613)Sigebert II (Sigebert II) 613613Executat la 11 ani.Fiu al lui Theuderic II Rege al francilor(Roi des Francs)Rege al Austrasiei și Burgundiei Chilperic I (Chilpéric Ier) 29 noiembrie 561584Decedat la 45 de ani. Fiul cel mic al lui Chlothar IRege al francilor(Roi des Francs)la Soissons Clotaire al II-lea cel Mare, cel Tânăr (Clotaire II le Grand, le Jeune) 58418 octombrie 629Decedat la 45 de ani. Fiu al lui Chilperic IRege al francilor(Roi des Francs)la SoissonsRege al Neustriei (595-639)Rege al Burgundiei (613-629)Rege al Austrasiei (613-623)În urma reunificării regatului, Neustria și Burgundia au rămas sub directa domnie a regelui francilor, în tmp ce Austrasia a fost plasată dub domnia unui rege junior. Următoarea listă se limitează la regii care au domnit în Neustria și Burgundia. Dagobert I (Dagobert Ier) 18 octombrie 62919 ianuarie 639A murit la 36 de ani. Înmormântat la biserica St Denis.Fiu al lui Chlothar al II-leaRege al francilor (Roi des Francs) Clovis al II-lea cel Leneș(Clovis II le Fainéant) 19 ianuarie 63931 octombrie 657A murit la 20 de ani. Înmormântat la biserica St Denis.Fiu al lui Dagobert IRege al Neustriei și Burgundiei (Roi de Neustrie et de Bourgogne) Chlothar al III-lea (Clotaire III) 31 octombrie 657673A murit la 21 de ani. Înmormântat la biserica St Denis.Fiu al lui Clovis al II-leaRege al Neustriei și Burgundiei (Roi de Neustrie et de Bourgogne)Rege al Austrasiei(661–662) Childeric al II-lea (Childéric II) 673675A murit la 22 de ani. Înmormântat la Saint-Germain-des-Prés.Fiu al lui Clovis al II-lea Fratele mai mic al lui Chlothar al III-leaRege al francilor(Roi des Francs) Theuderic III (Thierry III) 675691A murit la 37 de ani. Fiu al lui Clovis al II-lea Fratele mai mic al lui Childeric al II-leaRege al Neustriei (Roi de Neustrie) Rege al francilor(Roi des Francs) (687–691) Clovis al IV-lea (Clovis IV) 691695A murit la 13 ani.Fiu al lui Theuderic al III-leaRege al francilor(Roi des Francs) Childebert al III-lea cel Drept(Childebert III le Juste) 69523 aprilie 711A murit la 41 de ani. Fiu al lui Theuderic al III-lea Fratele mai mic al lui Clovis al IV-lea Rege al francilor(Roi des Francs) Dagobert al III-lea 23 aprilie 711715A murit la 14 ani. Fiu al lui Childebert al III-leaRege al francilor(Roi des Francs) Chilperic al II-lea (Chilpéric II) 71513 februarie 721A murit la 49 de ani. Probabil fiu al lui Childeric al II-leaRege al Neustriei și Burgundiei (Roi de Neustrie et de Bourgogne) Rege al francilor (Roi des Francs) (719–721) Theuderic IV721737 A murit la 25 de ani.Fiu al lui Dagobert al III-lea Rege al francilor (Roi des Francs) Ultimii regi merovingieni, cunoscuți ca regi leneși (rois fainéants), nu au deținut nici o putere politică reală, în timp ce Maire du palais guverna de fapt. Atunci când Theodoric IV a murit în 737, Maire du palaisCharles Martel a păstrat tronul vacant și a continuat să guverneze până la moartea sa în 741. Fiii săi Pepin și Carloman au restaurat pentru scurt timp dinastia merovingiană prin ridicarea pe tron a lui Childeric al III-lea în 743. În 751, Pepin l-a detronat pe Childeric și a devenit rege. Childeric III (Childéric III) 743noiembrie 751A murit la 37 de ani. Fiu al lui Chilperic al II-lea Rege al francilor (Roi des Francs)
Dinastia Carolingiană (751–888) PortretNumeÎnceput domnieSfârșit domnieDecesRelația cu predecesoriiTitlu Pepin cel Scurt(Pépin le Bref)75124 septembrie 768A murit la 53 de ani.Fiu al lui Charles MartelRege al francilor (Roi des Francs) Carloman I24 septembrie 7684 decembrie 771A murit la 20 de ani.Fiu al lui PepinRege al francilor (Roi des Francs) Charlemagne (Charles I, cel Mare)24 septembrie 76828 ianuarie 814A murit la 74 de ani.Fiu al lui PepinRege al francilor (Roi des Francs) Împărat al romanilor(Imperator Romanorum) (800–814) Ludovic I cel Pios (Louis Ier le Pieux)28 ianuarie 81420 iunie 840A murit la 62 de ani.Fiu al lui CharlemagneRege al francilor (Roi des Francs) Împărat al romanilor(Imperator Romanorum) Carol al II-lea cel Pleșuv (Charles II le Chauve)20 iunie 8406 octombrie 877A murit la 54 de ani.Fiu al lui Ludovic IRege al francilor (Roi des Francs) Emperor of the Romans (Imperator Romanorum) (875–877) Ludovic al II-lea cel Gângav (Louis II le Bègue)6 octombrie 87710 aprilie 879A murit la 33 de ani.Fiu al lui Carol al II-leaRege al francilor (Roi des Francs)Ludovic al III-lea10 aprilie 8795 august 882A murit la 19 ani. Moarte accidentală. A căzut de pe cal.Fiu al lui Ludovic al II-leaRege al francilor (Roi des Francs)Carloman al II-lea5 august 8826 decembrie 884A murit la 18 ani.Fiu al lui Ludovic al II-leaRege al francilor (Roi des Francs)Carol al III-lea cel Gras (Charles le Gros)20 mai 88513 ianuarie 888A murit la 49 de ani.Fiu al lui Ludovic GermanulVăr al lui Ludovic al II-lea și Carloman al II-leaNepot al lui Ludovic I cel PiosRege al francilor (Roi des Francs) Împărat al romanilor(Imperator Romanorum) (881–887)
Dinastia Roberțiană (888–898)
Roberțienii au fost nobili franci credincioși Carolingienilor, și strămoșii dinastiei capețienilor. Odo, Conte de Paris, a fost ales de francii din vest să fie regele lor după înlăturarea împăratului Carol cel Gras. El a fost încoronat la Compiegne în februarie 888 de Walter, Arhiepiscop de Sens.
PortretNumeÎnceput domnieSfârșit domnieRelația cu predecesoriiTitluOdo de Paris(Eudes de Paris)29 februarie 8881 ianuarie 898Fiu al lui Robert cel PuternicRege ales împotriva tânărului Carol al III-lea.Rege al francilor (Roi des Francs)
Dinastia Carolingiană (893–922) Carol, fiul postum al lui Ludovic al II-lea, a fost încoronat la Catedrala Reims de o facțiune care se opunea lui Odo, deși el a devenit monarh efectiv odată cu decesul lui Odo în 898.
PortretNumeÎnceput domnieSfârșit domnieRelația cu predecesoriiTitlu Carol al III-lea cel Simplu (Charles III le Simple)28 ianuarie 89830 iunie 922Fiul postum al lui Ludovic al II-leaFratele mai mic vitreg al lui Ludovic al III-lea și Carloman al II-lea|}</onlyinclude>Rege al francilor (Roi des Francs)
Dinastia Roberțiană (922–923) PortretNumeÎnceput domnieSfârșit domnieRelația cu predecesoriiTitluRobert I(Robert Ier)30 iunie 92215 iunie 923Fiu al lui Robert cel Puternic Fratele mai mic al lui OdoRege al francilor (Roi des Francs)
Dinastia Bosonidă (923–936)
Bosonizii erau o familie nobilă descendentă din Boso cel Bătrân. Membrul lor, Raoul, a fost ales "Rege al francilor" în 923.
PortretNumeÎnceput domnieSfârșit domnieRelația cu predecesoriiTitluRaoul(Raoul de France)13 iulie 92314 ianuarie 936Fiu al lui Richard, Duce de Burgundia Ginere al lui Robert IRege al francilor (Roi des Francs)
Dinastia Carolingiană (936–987)
PortretNumeÎnceput domnieSfârșit domnieRelația cu predecesoriiTitluLudovic al IV-lea Transmarinul (Louis IV d'Outremer)19 iunie 93610 septembrie 954Fiu al lui Carol al III-leaRege al francilor (Roi des Francs)Lothair(Lothaire de France)12 noiembrie 9542 martie 986Fiu al lui Ludovic al IV-leaRege al francilor (Roi des Francs)Ludovic al V-lea cel Trândav (Louis V le Fainéant) 8 iunie 98622 mai 987Fiu al lui LothairRege al francilor (Roi des Francs)
Dinastia Capețiană (987–1792)
După moartea lui Ludovic al V-lea, fiul lui Hugh cel Mare și nepotul lui Robert I, Hugh Capet, a fost ales de nobilime ca rege al Franței. Dinastia Capețiană, descendenții de sex masculin în lina lui Hugh Capet, a condus Franta în mod continuu din 987 până în 1792 și din nou, de la 1814 până la 1848. Ei erau descendenți direcți ai regilor Roberțieni.
Neafișați mai jos sunt Hugh Magnus, fiul cel mare al lui Robert al II-lea, și Filip al Franței, fiul cel mare al lui Ludovic al VI-lea; ambii au fost co-regi cu tații lor însă au murit înaintea acestora.
Henric al VI-lea al Angliei, fiu al Caterinei de Valois, a devenit rege titular al Franței după moartea bunicului său Carol al VI-lea conform termenilor Tratatului de la Troyes din 1420; totuși, acest lucru e disputat și el nu este privit întotdeauna ca un rege legitim al Franței.
Din 21 ianuarie 1793 până în 8 iunie 1795, fiul lui Ludovic al XVI-lea, Louis-Charles, a fost rege titular al Franței ca Ludovic al XVII-lea; în realitate, totuși, el a fost prizonier în Templu în această perioadă și puterea era deținută de liderii Republicii. După decesul lui Ludovic al XVII-lea, unchiul său (fratele lui Ludovic al XV-lea) Louis-Stanislas a pretins tronul ca Ludovic al XVIII-lea, însă a devenit rege de facto în 1814.
Capețieni direcți (987–1328)
Linia principală care descinde din Hugh Capet este cunoscută în general ca "Capețieni direcți". Linia s-a sfârșit în 1328 ducînd la o criză de succesiune cunoscută ca Războiul de O Sută de Ani. În timp ce existau mai multe pretenții la tronul Franței, primele două cele mai îndreptățite era cele ale Casei de Valois și Casei Plantagenet.