Mănăstirea Dealu este o mănăstire de maici situată pe un deal din apropierea orașului Târgoviște (6 km N). Drumul principal de acces este, pe ultimii 2 km până la mănăstire, o pantă cu înclinație mare ce șerpuiește până în vârful dealului.
Scurt istoric
alt=|miniatura|Mănăstirea Dealu privită de la intrarea în curtea interioară
O așezare monahală este menționată documentar la 17 noiembrie 1431, așa cum reiese dintr-un document prin care Alexandru I Aldea îi făcea danie mănăstirii două sate.P.P. Panaitescu, Damaschin Mioc, Documenta romaniae historica, Țara Românească, vol. I (1247-1500),Editura Academiei RSR, București, 1966p. 134 Mănăstirea inițială fusese probabil întemeiată de către Mircea cel BătrânVlasie 2000, p. 43.. Mănăstirea a fost reconstruită din temelie, în forma ei actuală, în perioada 1499-1501Nicolae Roboiu, Sorin Enescu, Șoimii de la Mănăstirea Dealu. Amintiri despre Liceul Militar „Nicolae Filipescu” de la Mănăstirea Dealu (1912-1948), 1993, p. 33 și ctitorită de către Radu cel Mare Drăguț 2000, p. 173 - Vlasie 2000, p. 43 - Istoric de pe pagina primăriei din Aninoasa.. Construcția ansamblului a fost terminată în timpul domniei lui Vlăduț Voievod, între 1510 și 1512. Aici călugărul sârb Macarie a instalat prima tiparniță din țările române, din ale cărei teascuri a ieșit în 1508 prima carte, un Liturghier. În 9 iunie 1598 Mihai Viteazul a depus în biserica mănăstirii jurământul de supunere față de împăratul Rudolf al II-lea. La mănăstire au activat numeroși călugări-caligrafi, între care Mihail Rusin (d. 1613) și Matei al Mirelor (d. 1624). Matei Basarab a adus aici tiparnița de la Govora în 1644. Prima traducere cunoscută în limba slavonă a lucrării Imitatio ChristiLucrarea Imitatio Christi este cunoscută în rândul cititorilor români sub titlul de Urmarea lui Hristos / Imitațiunea lui Cristos., datorată boierului cărturar Udriște Năsturel, cumnatul domnitorului Matei Basarab, a fost realizată și tipărită în secolul al XVII-lea, la Mănăstirea Dealu.Andrei Brezianu, Introducere la Thomas a Kempis, Imitațiunea lui Cristos, p. XIV. În timpul domniei lui Gheorghe Bibescu au fost reclădite încăperile de pe laturile incintei, precum și turnul clopotniței, devenit turnul lui Bibescu.Nicolae Roboiu, Sorin Enescu, Șoimii de la Mănăstirea Dealu. Amintiri despre Liceul Militar „Nicolae Filipescu” de la Mănăstirea Dealu (1912-1948), 1993, p. 33 În 1863 mănăstirea de călugări a fost secularizată. În perioada 1877-1878 fosta incintă monastică a fost transformată în lagăr de prizonieri turci.Nicolae Roboiu, Sorin Enescu, Șoimii de la Mănăstirea Dealu. Amintiri despre Liceul Militar „Nicolae Filipescu” de la Mănăstirea Dealu (1912-1948), 1993, p. 33 În perioada 1879-1883 a funcționat aici o școală divizionară de ofițeri, iar în perioada 1890-1891 un depozit de muniție.Nicolae Roboiu, Sorin Enescu, Șoimii de la Mănăstirea Dealu. Amintiri despre Liceul Militar „Nicolae Filipescu” de la Mănăstirea Dealu (1912-1948), 1993, p. 33 În perioada 1902-1912 construcțiile mănăstirii au servit ca școală de copii de trupă.Nicolae Roboiu, Sorin Enescu, Șoimii de la Mănăstirea Dealu. Amintiri despre Liceul Militar „Nicolae Filipescu” de la Mănăstirea Dealu (1912-1948), 1993, p. 33 Între 1912 și 1940 ea a adăpostit Liceul Militar „Nicolae Filipescu” de la Mănăstirea Dealu, unde a studiat principele moștenitor Mihai al României și, înaintea lui, Corneliu Zelea Codreanu, fondatorul mișcării legionare. Clădirile acestui liceu, care înlocuiseră edificiile fostei mănăstiri, s-au prăbușit la cutremurul din 1940. La 7 iunie 1925, după un proiect al arhitectului Romano de Simon, a fost dezvelit Monumentul Eroilor de la Mănăstirea Dealu, pe frontispiciul căruia stă scris: "Ofițeri, profesori și elevi ai liceului de la Mănăstirea Dealu, căzuți pe câmpul de onoare". Clădirile actualei mănăstiri și renovarea bisericii datează din perioada 1953 - 1959. Prin grija Patriarhului Justinian s-a creat astfel un așezământ de asistență socială pentru preoți și călugări bătrâni, care a funcționat până în 1988.
Cultură Importanța culturală a Mănăstirii Dealu se rezumă la trei piloni fundamentali:
Leagănul Tiparului: Este locul unde a apărut prima carte tipărită din Țara Românească (Liturghierul, 1508) și din întreaga zonă a Balcanilor, transformând mănăstirea în primul mare centru de difuzare a culturii scrise din regiune; Necropolă Domnească: Adăpostește mormintele unor domnitori importanți, cel mai semnificativ fiind cel al lui Mihai Viteazul (aici se află capul acestuia), fapt ce oferă locului o valoare simbolică și istorică națională imensă; Centru de Formare și Diplomație: A funcționat ca o veritabilă „academie” unde s-au format cărturari și diplomați, fiind totodată un loc de refugiu și decizie politică pentru marii voievozi (precum Radu cel Mare sau Neagoe Basarab).
Cărțile tipărite aici pot fi grupate pe două mari perioade de activitate:
Perioada Macarie (1508-1512), când a fost instalată prima tiparniță din Țara Românească, fiind tipărite cărți de cult fundamentale în limba slavonă. Printre acestea se remarcă Liturghierul (1508) - prima carte tipărită pe pământ românesc, Octoihul (1510) - cuprinde cântările pe cele opt glasuri pentru fiecare zi a săptămânii, Tetraevangheliarul (1512) - prima ediție tipărită a evangheliilor în limba slavonă din Europa. Perioada lui Matei Basarab (1644–1647), când s-au tipărit lucrări precum Evanghelia învățătoare sau Cazania (1644) - o lucrare monumentală (diferită de cea a lui Varlaam) tipărită pentru a fi citită în biserici, Liturghierul (1646) - o ediție nouă care continuă tradiția cărților de cult necesare clerului, Urmarea lui Hristos (1647) - o traducere a cărturarului Udriște Năsturel din latină în slavonă, fiind prima traducere a acestei celebre lucrări mistice în spațiul românesc. Tot ceea ce s-a tipărit la Dealu în secolul al XVII-lea (1644–1647), a precedat direct marea perioadă a tiparului de la Mitropolia Târgoviște.
Biserica 220px|thumb|Arhimandritul Sofian Boghiu - portret de Paul Mecet Biserica Sf. Nicolae, singurul corp arhitectural care s-a păstrat din vechiul ansamblu, este unul din cele mai importante monumente ale evului mediu din Țara Românească. Edificiul, dispus pe un plan triconc de tip Vodița II, are proporții zvelte; el măsoară 8 metri lățime și 21,20 metri lungime la o înălțime de 24 metri (fără acoperiș)Vătășianu 1959, p. 481 sq.. Pe lângă tradiționala turlă pe naos apar aici pentru prima oară două turle pe traveea de răsărit a pronaosului prelungit. Ele evidențiază funcția sepulcrală a acestui corp arhitectonic. Această inovație va fi preluată de bisericile de la Tutana, Brebu și Gura Motrului.
Fațadele sunt în întregime placate cu piatră fățuită și decorate în două registre cu arcaturi de ciubuce. Acest sistem de decorare în două registre separate de un brâu median va caracteriza monumentele de cărămidă ridicate în cursul secolului al XVI-lea în Țara Românească. În decorul turlelor și cel al fațadei vestice se întâlnesc și ornamente caucaziene, care se vor regăsi mai târziu, cu mai mare densitate, pe fațadele bisericii episcopale de la Curtea de Argeș.
Pictura care împodobise inițial interiorul bisericii, o operă din 1515 a meșterului Dobromir din Târgoviște în colaborare cu Jitian și Stanciu, nu s-a păstrat. În 1985 biserica a fost repictată de arhimandritul Sofian Boghiu.
Pronaosul bisericii adăpostește mormântul lui Radu cel Mare și racla ce păstrează capul lui Mihai ViteazulTrupul lui Mihai Viteazul nu este îngropat, cum uneori eronat se afirmă, la Câmpia Turzii, ci la Turda.. Sarcofagele din marmură ale acestor voievozi au fost executate între 1912 și 1913 de Frederic Storck.
La Mănăstirea Dealu au fost înmormântați în ordine cronologică:
Vlad Dracul (1436-1442; 1443-1447) și fiul său Nicolae Vladislav al II-lea (1448-†1456), cel ucis de Vlad Țepeș Radu cel Mare (†1508), aflat în partea stângă a bisericii Jupânița Caplea, sora lui Radu cel Mare (†1511) Vlăduț Voievod sau Vlad cel Tânăr, fratele lui Radu (†1512), cel ce a luptat împotriva lui Neagoe Basarab și a fost omorât de soldații lui Mehmed Pașa Radu Vodă Bădica, fiul domnitorului (1523-†1524) – cel care încercase să-l detroneze pe Radu de la Afumați (1522-1529) Vlad Înecatul (†1532), fiul lui Vlad cel Tânăr și al Doamnei Anca, înecat în râul Dâmbovița Pătrașcu Vodă cel Bun (1554-1557) Mihai Viteazul (1592-1601) Mihail Movilă, domn al Moldovei (†1608), ginerele domnitorului muntean Radu Șerban
Muzeul
Muzeul Mănăstirii Dealu funcționează sub egida Arhiepiscopiei Târgoviște și se remarcă prin câteva repere: Colecții de artă religioasă ce conțin obiecte de cult, icoane vechi și manuscrise bisericești Istoria tiparului este dedicată rolului mănăstirii în dezvoltarea culturii române, aici fiind tipărită prima carte din Țara Românească (Liturghierul lui Macarie, 1508) Patrimoniu medieval este o expoziție care include elemente de artă medievală și obiecte ce pun accent pe viața monahală de-a lungul secolelor Necropola Domnească evidențiază contextul istoric al mănăstirii unde se odihnește capul domnitorului Mihai Viteazul și alți voievozi ai Țării Românești
Galerie de fotografii
Note
Bibliografie Vasile Drăguț, Dicționar enciclopedic de artă medievală românească, București 2000, p. 173 sq. Virgil Vătășianu, Istoria artei feudale in țările române, vol. I: Arta în perioada de dezvoltare a feudalismului, București 1959, p. 481 sq. Mihai Vlasie, Ghid al așezărilor monahale din România. Drumuri spre mănăstiri, București 52000, p. 43-45. Thomas a Kempis, Imitațiunea lui Cristos, Traducere nouă, după originalul latin, cu stabilirea concordanțelor citatelor din Sfînta Scriptură de Andrei Brezianu, Arhiepiscopia Romano-Catolică București, 1992.
Vezi și Mihai Viteazul Mormântul lui Mihai Viteazul
Legături externe
Mănăstirea Dealu Scurtă descriere Manastirea Dealu, 13 iunie 2012, Teodor Danalache, CrestinOrtodox.ro Mănăstirea Dealul de lângă Târgoviște la începutul secolului al XX-lea , 16 mai 2012, Adrian Nicolae Petcu, Ziarul Lumina Mănăstirea Dealu la 1900 , 24 mai 2011, Ziarul Lumina
Categorie:Mănăstiri și schituri ortodoxe din Țara Românească Categorie:Monumente din județul Dâmbovița Categorie:Arta medievală românească Categorie:Locuri de pelerinaj din România Categorie:Biserici cu hramul Sfântul Nicolae Categorie:Necropole