Dimitrie Iov (n. 9 martie 1888, sat Uricani, orașul Flămânzi, județul Botoșani – d. 20 august 1959, Gherla) a fost un poet și prozator român, director al Teatrului Național din Iași între 1942 și 1944. Pe numele său real, Dumitru Iov.
Biografie Dumitru Iov a fost fiul lui Teodor Iov și al Ecaterinei, comercianți.
A făcut Școala Comercială Superioară din Iași fiind apoi numit primul director al teatrului de propagandă din Basarabia (1919) și Inspector general al artelor în Basarabia (1920). A fost ales deputat (1926), senator (1931) și prefect de Soroca (în 1921 și 1926).
A debutat în 1911 la revista Luceafărul din Sibiu.
A colaborat la revistele: Flacăra, Ramuri, Drum drept, Țara noastră, Doina, Solia, Capitala, Viața literară, Facla, Cosînzeana, Adevărul literar, Gânduri bune, Dacia, Adevărul, Dimineața, Universul, Ordinea, Îndreptarea, Sfatul Țării, etc.
A condus periodicele Renașterea Moldovei, Biblioteca copiilor și tinerimii, Cuvântul, Cuvântul nostru și Basarabia de Sus.
Arestat de Securitate la 10 noiembrie 1956 sub acuzația de uneltire și agitație publică, D. Iov a fost condamnat la 6 ani de închisoare, fiind încarcerat în închisorile Jilava și Gherla. S-a stins din viață pe 20 august 1959, în timp ce era încarcerat la penitenciarul din Gherla.
Distincții Ordinul „Coroana României” în gradul de Cavaler (31 mai 1932)Decretul regal nr. 1.855 din 31 mai 1932 privind decorațiuni, publicat în Monitorul Oficial, nr. 134, Partea I-a, sâmbătă 11 iunie 1932, pp. 3726–3727. Ordinul Meritul Cultural în gradul de Cavaler cl. I, pentru litere (23 septembrie 1942)Decretul regal nr. 2.847 din 23 septembrie 1942 privind conferirea ordinului „Meritul Cultural”, publicat în Monitorul Oficial, anul CX, nr. 257, Partea I-a, marți 3 noiembrie 1942, pp. 9592–9593.
Pseudonime D. Codru Delaflăminzi (Universul literar, 1911 - 1912) D. lov-Solferino (Freamătul, Tecuci, 1911; Universul literar, 1910) D. Liuba D. Luncă Ion Opincă Mihail Oțel D. Pădure Vladimir Sacară Solferino (Freamătul, Tecuci, apoi Bârlad, 1911 - 1912; Universul literar, 1911 - 1912).
Volume publicate Scrisori către un nepot: moartea Regelui Carol (Craiova: Ramuri, 1915); În lunca Trotușului (nuvele și schițe, București: România Nouă, 1923); Amintiri și lacrimi (nuvele și schițe, București: 1932); Priveliști basarabene (București: Naționala-Mecu, 1941); Gospodarul din Orhei (nuvele și schițe, București, Monitorul Oficial, 1942); Biruitorii de la Țiganca (București, Universul, 1943); Covor basarabean (versuri, Iași, Cartea Moldovei, 1943); D-aia n-are ursul coadă... (București: Vremea, 1943); Moldova de la Nistru (București: Dacia Traiană, 1943); Duduia Adela (nuvele și schițe, București, [19--]); Basarabia și Bucovina de Sus sub noua stăpânire (1940, 1941); Sub călcâiul comunist. Pagini de crud adevăr (1941); Scrieri, în două volume.Editura Știința, Chișinău, 2017, Colecția Moștenire, Ediție de Mihai și Teodor Papuc; în manuscris romanul Vulpea de baltă, culegerea de nuvele Bărbieria din Hârlău și trilogia Basarabiei Cărți poștale. Figurează în antologiile: Mireasa de peste Prut (Al. Darie, București: 1994) și Crizantema de la frontieră (V. Bâtcă, București: 1996).
Note
Bibliografie Enciclopedia României. Autor: Lucian Predescu Un nume pe nedrept uitat: D.Iov - astra.iasi.roedu.net Scriitori și publiciști botoșăneni. DIMITRIE IOV Autor: Diana Aghiorghiesei, Publicatt pe 22 martie 2014
Legături externe Colecții digitalizate BCU IAȘI
Categorie:Nașteri în 1908 Categorie:Decese în 1959 Categorie:Poeți români din secolul al XX-lea Categorie:Prefecți români Categorie:Români care au murit în detenție Categorie:Directori de teatre români Categorie:Victime ale regimului comunist din România Categorie:Oameni din județul Botoșani