thumb|200px|Botanica este știința plantelor
Botanica (din limba greacă, βοτάνη = „iarbă”) este știința plantelor – o ramură clasică a biologiei care stă alături de alte ramuri clasice ca anatomia, histologia, biologia celulară, fiziologia și virologia, cât și de ramuri moderne ca: bioacustica, biochimia, biofizica, biogeografia și biomatematica.
Până în prezent au fost descrise peste 500.000 de specii de plante, care, atât pentru studiile specialiștilor, cât și pentru informarea marelui public, au trebuit sa fie clasificate și denumite.
Clasificarea organismelor s-a făcut în cinci unități sistematice mari, denumite regnuri, și anume: Monera, Protozoa, Fungi, Plantae și Animalia. Plantele fac parte din regnul Plantae. Regnurile, la rândul lor, au fost împărțite în unități din ce în ce mai mici ca: încrengătura, clasa, ordinul, familia, genul, specia. Pe lângă acestea au mai fost introduse în unele cazuri și unități sistematice intermediare, precum subîncrengătura, supraclasa etc. Denumirea speciilor de plante, ca și denumirea celorlalte specii de organisme, se face folosindu-se nomenclatura binară.
Botanica se ocupă cu studiul plantelor din punct de vedere anatomic (anatomia plantelor), morfologic (morfologia plantelor), fiziologic (fiziologia plantelor), clasificare (taxonomia plantelor), originea și evoluția organismelor vegetale. right|thumb|right Părintele acestei științe este considerat învățatul grec Teofrast (372 î.Hr.–287 î.Hr.), discipol al lui Aristotel. Acesta a scris mai multe lucrări despre plante. Cele mai importante sunt Cauzele plantelor și Cercetarea plantelor în nouă cărți. Teofrast elaborează un sistem de clasificare a plantelor care s-a folosit până în secolul al XVIII-lea. Un rol deosebit în dezvoltarea acestei științe au avut pe plan mondiale cercetători ca Nehemiah Grew (1628–1711), fondatorul anatomiei plantelor, John Ray (1626–1704), fondatorul taxonomiei plantelor, Rudolf Camerer (1665–1721), descoperitorul organelor sexuale la plante și Carl von Linné (1707–1778), important botanist al secolului al XVIII-lea.
Contribuții în cunoașterea plantelor au adus și învățați români precum stolnicul Constantin Cantacuzino (1650–1716), care a alcătuit cea mai veche hartă geobotanică românească, Dimitrie Brândză (1846–1895) fondatorul botanicii românești, Florian Porcius (1816–1906) unul dintre cei mai de seamă creatori ai terminologiei botanice românesti, Iuliu Prodan (1875–1959), marele ctitor al Florei României, Emanoil C. Teodorescu (1866–1949) întemeietorul școlii de algologie din România și Traian Săvulescu (1889–1963), fondatorul școlii românești de fitopatologie.
Bibliografie Constantin Pârvu. Universul plantelor. Mică enciclopedie. Ediția a III-a Revăzută și completată. Editura Enciclopedică. București, 2000 Constantin Pârvu. Dicționar enciclopedic de mediu (DEM), Volumul 1-2. Regia Autonomă Monitorul oficial, 2005 Gheorghe Mohan, Aurel Ardelean. Enciclopedie de biologie. București: ALL Educational, 2007 Marin Andrei. Dicționar de biologie : clasică și actuală. Editura Victor B Victor. 2009 Gheorghe Mohan, Aurel Ardelean. Dicționar enciclopedic de biologie. Editura ALL Educational. 2007 Elizabeth Martin. Oxford - Dictionar de biologie. Editura Univers Enciclopedic. 1999 Iuliu Morariu. Botanica generală și sistematică cu noțiuni de geobotanică. Ediția a III-a. Editura Ceres, București, 1973 Iuliu Morariu, Ioan Todor. Botanică sistematică. Ediția a II-a revizuită. Editura Didactică și Pedagogică. București, 1972 Ioan Hodișan, Ioan Pop. Botanică sistematică. Editura Didactică și Pedagogică. București, 1976 Alexandru Buia, Ștefan Péterfi. Botanica agricolă. Vol. I. Morfologia. Editura Agro-Silvică. București.1965 Alexandru Buia, Anton Nyárády, Mihai Răvăruț. Botanica agricolă. Vol. II. Sistematica plantelor. Editura Agro-Silvică. București.1965 Ioan Ciobanu. Morfologia plantelor. Ediția a II-a, revizuită. Editura Didactică și Pedagogică. București. 1971 Gabriela Șerbănescu-Jitariu, Constantin Toma. Morfologia și anatomia plantelor. Editura Didactică și Pedagogică. București. 1980 Ioan Grințescu. Botanica. Ediția a II-a revizuită și îmbunătățită sub coordonarea dr. Marin Andrei și dr. Natalia Rădulescu-Mitroiu. Editura Științifică și Enciclopedică. București, 1985 Luchian Vasilica-Botanică. Morfologia și anatomia plantelor, 2015 Elena Săvulescu. Botanică. Morfologia plantelor. USAMVB – București, 2009. Elena Săvulescu. Botanică sistematică. 2010 Botnariuc N. Biologie generală Editia a II-a Editura Didactică și pedagogică, București 1979 Nicolae Ștefan, Adrian Oprea. Botanică sistematică. Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași 2007 Natalia Rădulescu-Mitroiu. Embriologie vegetala. Editura Universității București, 1976 Ceaușescu I., Mohan Gh., Din viața si opera marilor biologi, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1977 Crăciun T., Crăciun L.L., Dictionar de Biologie, Editura Albatros, 1989, pag. 52; Mohan Gh., Ardelean A., Georgescu M., Rezervații și monumente ale naturii din România, Editura "Scaiul", București, 1993 Mohan G., Gavrilă L., Ardelan A., Pârvu C., Istoria biologiei în date, Editura All, 1996 Vaczy C., Dicționar botanic poliglot, Editura Științifică si Enciclopedică, București, 1980 Dicționar Encilopedc vol. 1, Editura Enciclopedică, București, 1993 Personalități românești ale științelor naturii și tehnicii - Dicționar, Editura Științifică si Enclopedică, București, 1982
Vezi și Arbore ocrotit Arboretum Endemism Grădină botanică Listă de botaniști Lista botaniștilor după abrevierea de autor Lista grădinilor botanice Parc dendrologic Parc național Rezervație naturală Taxonomie vegetală
Legături externe
Larry Oglesby Collection in the Claremont Colleges Digital Library Botany databases at the Hunt Institute for Botanical Documentation Flora italiana USDA plant database Botanica Table Of Botanical Records Acta Plantarum High quality pictures of plants and information about them from Catholic University of Leuven The Virtual Library of Botany
*