Berteștii de Jos (în trecut, și Bertești-Polizești) este o comună în județul Brăila, Muntenia, România, formată din satele Berteștii de Jos (reședința), Berteștii de Sus, Gura Călmățui, Gura Gârluței, Nicolești și Spiru Haret.
Așezare Comuna se află la vărsarea Călmățuiului în Dunăre, satele ei fiind situate pe malul drept al acestui râu. Prin comună trece șoseaua județeană DJ212, care duce spre nord către Viziru (unde se termină în DN21) și spre sud către Mihail Kogălniceanu (județul Ialomița).
Demografie
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Berteștii de Jos se ridică la 2.929 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 3.110 locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (92,9%), cu o minoritate de romi (3,76%), iar pentru 3,35% nu se cunoaște apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,12%), cu o minoritate de penticostali (1,19%), iar pentru 3,41% nu se cunoaște apartenența confesională.
Politică și administrație Comuna Berteștii de Jos este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, , de la , este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:
Istorie În urma reformei administrative a lui Cuza din 1864, pe teritoriul actual al comunei au fost organizate comunele Berteștii de Sus-Gura Călmățuiului (cu satele Berteștii de Sus și Gura Călmățuiului) și Berteștii de Jos-Polizeni (cu satele Berteștii de Jos, Polizeni și Gura Gârluței) în plasa Balta din județul Brăila, având în total 321 de case, 361 de familii și 3 biserici.
La sfârșitul secolului al XIX-lea, în comuna Berteștii de Jos, aflată în aceeași configurație, trăiau 1220 de locuitori și funcționau o moară, o școală mixtă cu 26 de elevi (toți băieți) fondată în 1857 și o biserică zidită în 1830 de proprietarul San-Marin. În comuna Berteștii de Sus (sau Otmăt) trăiau 361 de locuitori și funcționa o școală mixtă cu 29 de elevi deschisă în 1859, și o biserică zidită de fostul arendaș Anghelache. În 1925, comuna Berteștii de Sus fusese deja desființată și inclusă în comuna Berteștii de Jos, care făcea parte din plasa Viziru a aceluiași județ, având în componență satele Berteștii de Jos, Berteștii de Sus, Germăneasa, Gura Gârluței, Polizești și Iapa. În 1931, configurația s-a schimbat din nou, temporar, comuna Berteștii de Sus fiind reînființată și cuprinzând și satul Gura Călmățui, iar Berteștii de Sus având în compunere doar satul de reședință.
În 1950, comuna Berteștii de Jos a fost transferată la raionul Călmățui și apoi (după 1961) la raionul Brăila din regiunea Galați. În 1968, a redevenit comună a județului Brăila, căpătând componența actuală.
Note
Vezi și Berteștii de Sus - Gura Ialomiței (arie de protecție specială avifaunistică inclusă în rețeaua europeană Natura 2000 în România). Balta Mică a Brăilei (sit SPA) Sărăturile de la Gura Ialomiței - Mihai Bravu (sit de importanță comunitară) Balta Mică a Brăilei (sit de importanță comunitară)
Berteștii de Jos