Mogoș (în , în ) este o comună în județul Alba, Transilvania, România, formată din satele Bărbești, Bârlești, Bârlești-Cătun, Bârzogani, Bocești, Bogdănești, Butești, Cojocani, Cristești, Mămăligani, Mogoș (reședința), Negrești, Oncești, Poienile-Mogoș, Tomești, Valea Barnii, Valea Bârluțești, Valea Cocești, Valea Giogești, Valea Mlacii și Valea Țupilor.

Așezare 480px|stanga|miniatura|Mogoș Comuna Mogoș este integrată cu raporturi de subordonare în ansamblul teritorial al județului Alba, fiind așezată în sud-estul Munților Apuseni, în bazinul Văii Mogoșului care se varsă în râul Mureș în dreptul orașului Teiuș, în lungul căreia se întinde o depresiune ce compartimentează Munții Trascăului în două culmi paralele.

Din punct de vedere fizico-geografic, zona Mogoșului este una interioară de culmi mai scunde, încadrată la est de Munții Trascăului, la nord de Muntele Mare, limitele vestice sunt jalonate de vârfurile vulcanice ale Munților Metaliferi, iar spre sud-vest cumpăna de ape a Ampoiului este o limită vag conturată.

Zona acesta de culmi este străbătută la nord de Arieșul Mijlociu (de la Bistra la Buru), în sud de Ampoi (de la Feneș la Gura Ampoiței). Între cele două văi mari sunt văi mai mici tributare Mureșului, Valea Mogoșului și Valea Gălzii. Valea Mogoșului, în cursul ei mijlociu, întâlnește Cheile Râmețului schimbându-și denumirea în Valea Mănăstirii, iar în cursul ei inferior este cunoscută sub numele de Valea Stremțului.

Aspectul morfometric al Văii Mogoșului apare ca o arie depresionară față de culmile mintoase care-l limitează, dar totuși trebuie considerat ca o arie depresionară intramontană înaltă datorită altitudinii medii ridicate (734 m). La această altitudine comuna se bucură de o așezare frumoasă, pitorească. Localitatea este așezată la 46° 16” latitudine nordică și la 23° 20” longitudine estică, fiind încadrată între Munții Trascăului la est și Munții Metaliferi la vest. Totuși majoritatea comunei aparține Munților Trascăului.

În cadrul județului Alba, comuna Mogoș se învecinează la nord cu orașul Baia de Arieș și comuna Ponor, la est cu Ponor și Râmeț, la sud-est cu Întregalde, la sud cu Meteș și Feneș și la vest cu Bucium și Lupșa. Valea Mogoșului, care o traversează de la nord-vest spre sud-est, își are izvorul aproape de hotarul cu comuna Lupșa de sub masivul Poienița, iar cursul său iese din comună în cadrul satului Cojocani, de unde trece apoi pe teritoriul comunei Râmeț, având o viteză de curgere la circa 20 km/h, întâlnind în cursul său pitoreștile chei ale Râmețului, unde razele soarelui pătrund cu greu, atingând firavele petale ale florii de colț, frumuseți care încântă ochiul excursionistului pornit prin aceste locuri .

În unele cazuri, masivele muntoase închid Valea Mogoșului, transformând-o într-o vale îngustă. Din loc în loc, versanții împăduriți cu păduri de fag și rășinoase coboară până în unda apei creând un cadru natural de o frumusețe aparte, specific acestor locuri. Când se apropie de Teiuș, valea devine largă, lărgindu-se din ce în ce mai mult până la vărsarea în Mureș, afectând în timpul viiturilor terenuri întinse de culturi agricole din această zonă.

Din orașul Abrud pleacă spre orașul Aiud drumul județean Abrud-Aiud, asfaltat doar până în Bucium Poieni, iar de aici neasfaltat și prost întreținut având o lungime totală de 91 km, cu mari dificultăți de circulație pe sectorul Mogoș-Geogel (sat aparținător comunei Ponor) din cauza distrugerii periodice a acestuia de către apele Văii Mogoșului. Putem afirma că acest drum leagă centrul Munților Apuseni cu Podișul Târnavelor, traversând de la vest la est regiunea locuită de mocani.

Suprafața comunei Mogoș este de circa 81 km² sau 8063 ha.

Răspândirea așezărilor omenești din comună se încadrează în nota caracteristică a Munților Apuseni, fiind răsfirate pretutindeni pe fețele însorite ale versanților și chiar pe părțile nordice ale acestora, în grupuri mici de către 5-15 case care formează cătune sau crânguri sau grupuri mai mari de către 50-90 de case ce alcătuiesc satele comunei. Centrul comunei, unde se află instituțiile și unitățile comerciale, este așezat pe malul stâng al Văii Mogoșului, în bazinul superior al acestuia la o distanță de 8 km de izvor. Unele din cele 21 de sate cât cuprinde comuna sunt așezate în micile depresiuni de-a lungul văii (Mămăligani, Bârlești, Valea Ghioghești, Valea Țupilor, Negrești, Bărbești, Bârlești–cătun și Oncești) ori așezate în vârf de deal (Bârzogani, Butești, Bogdănești, Cristești, Bocești, Tomești).

În ceea ce privește distanța la care se află unele sate față de centrul administrativ al comunei, satul Mogoș (fost Miclești), unele sunt așezate la distanțe de 10–16 km (Tomești, Bârlești-cătun, Oncești și Cojocani), la distanțe cuprinse între 6–10 km (Bârluțești, Cocești, Bârzogani, Butești, Bărbești, Valea Barnei) sau la distanțe de 3–5 km (Valea Mlacii, Poienile Mogoșului, Mămăligani, Bogdănești), iar cele mai apropiate sate fiind situate la distanțe de până la 2 km (Bârlești, Cristești, Negrești, Valea Țupilor).

Așa cum am mai arătat, comuna Mogoș cuprinde 21 de sate conform împărțirii administrativ-teritoriale care sunt grupate pe trei centre condiționate în special de prezența aici a unităților comerciale sau a școlilor astfel:

1. De centrul Mogoș aparțin satele: Mogoș, Poienile Mogoș, Valea Țupilor, Valea Mlacii, Bârlești și Cristești.

2. De centrul Mămăligani aparțin satele: Mămăligani, Valea Bârluțești, Valea Ghioghești și Valea Cocești.

3. De centrul Valea Barnei aparțin satele: Valea Barnei, Bogdănești, Bărbești, Bocești, Bârlești cătun, Bârzogani, Butești, Cojocani, Negrești, Tomești și Oncești.

Față de cele mai importante orașe, Mogoșul se află la o distanță de 156 km față de municipiul Cluj-Napoca, 125 km față de municipiul Turda, 93 km față de municipiul Alba Iulia (reședința județului), 67 km față de orașul Brad (jud. Hunedoara), 64 km față de orașul Aiud, 57 km fața de orașul Zlatna, 39 km față de orașul Câmpeni, 27 km față de orașul Abrud.

Demografie

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Mogoș se ridică la 647 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 731 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (90,73%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (88,41%), iar pentru 10,05% nu se cunoaște apartenența confesională.

Politică și administrație

Comuna Mogoș este administrată de un primar și un consiliu local compus din 9 consilieri. Primarul, , de la , este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:

Relief Altitudinea medie a comunei Mogoș este de 734 m fiind apropiată de cea a Munților Apuseni, dar superioară acestora. Totuși și pe teritoriul acesteia întâlnim vârfuri destul de înalte: Vf. Gura Căpățânii (1266 m) și Vf. Căpățâna (1174,3 m) în interiorul ei; Vf. Piatra Crâsnicului (1350,2 m) la nord, la întretăierea hotarelor comunei Mogoș cu comuna Ponor și orașul Baia de Arieș, Vf. Poienița (1437,6 m) în nord la hotarul cu orașul Baia de Arieș, Vf. Piatra Suligata (1262,9 m) în vest, la hotarul cu comuna Lupșa și Vf. Geamăna (1367,7 m) tot în vest la întretăierea hotarelor comunei cu comunele Lupșa și Bucium.

Blocul Munților Apuseni se ridică în mijlocul Transilvaniei, cu o direcție de la nord la sud, având aspectul unei puternice cetăți naturale datorată diferențelor relativ mici de înălțime dintre zona central muntoasă și depresiunile înconjurătoare. În sud-estul acestei cetăți naturale se situează lunga depresiune a Văii Mogoșului, înconjurată la est de Munții Trascăului, la sud, vest și nord de Munții Metaliferi. În această depresiune este așezată comuna Mogoș.

Unitățile geomorfologice caracteristice localității sunt în general asemănătoare cu celelalte din Munții Apuseni apărând sub forma pantelor, teraselor, versanților și interfluviilor.

Pantele au o mare varietate. Modul lor de grupare se statornicește după gradul de înclinare, oglindind toate caracteristicele etapelor succesive de moderare a reliefului și particularităților morfoclimatice. Dacă pantele cu cele mai mici înclinări 5-10° reprezintă păduri netede ale interfluviilor, resturi ale suprafețelor de netezire, valorile lor cresc spre văile principale la 10-30°, ajungând în unele locuri la 40° sau chiar mai mult.

Versanții au în general o expoziție sud-estică în unele părți mai domoale, favorizând așezarea de cătune sau sate mai grupate ca: Bârlești, Valea Bârluțești, Bogdănești, Poienile Mogoșului, Valea Țupilor, Valea Mlacii, întrucât sunt mai puternic încălziți de soare, zăpada topindu-se mai repede, pe cât pe versanții cu expoziție nordică, se găsesc numai unde și unde câte un grup de locuințe și case izolate.

Relieful cel mai tânăr de pe raza comunei Mogoș îl formează lumea fluviatilă a Văii Mogoșului care este foarte îngustă și puternic aluvionată. Se observă însă o acțiune de erodare a malului nisipos, facilitând întrucâtva depunerile aluvionare.

Clima Trăsăturile climatice ale localității se exemplifică prin poziția sa geografică în partea de sud-est și centrală a Munților Apuseni și prin aspectul condițiilor fizico-geografice ale reliefului. Așezarea ei în regiune muntoasă nu prea înaltă îi dă climatului temperat caracter mai moderat, fără variații exagerate. Culmile mai înalte care o delimitează, prezența unor dealuri radiare, expoziția în special sud-estică precum și orientarea văilor, influențează de asemenea factorii climatici ai localității.

Temperaturile anuale, multianuale și lunare medii sunt strâns legate de particularitățile morfologice locale .

Astfel fenomenul de canalizare a aerului și temperaturii scăzute pe Valea Mogoșului, mai ales în anotimpul de iarnă, duce la înregistrarea unor temperaturi scăzute în localitate. Mediile lunare cele mai scăzute se înregistrează în lunile ianuarie și februarie. Având în vedere diferențele mari de altitudine (734 m-1437 m) în cadrul suprafeței relativ reduse a localității, este posibilă producerea fenomenului de inversiune termică în anotimpul de toamnă și iarnă, datorită alunecării descendente pe versanți a aerului care răcește la contact cu zăpada. Temperatura medie anuală este de 6-8 °C oscilând între 6,3 °C –media anuală cea mai scăzută și 8,7 °C-media anuală cea mai ridicată.

Precipitațiile atmosferice constituie una dintre cele mai importante elemente ale climei și una dintre verigile principale ale circulației apei în natură. Precipitațiile medii anuale pe întreaga comună sunt cuprinse între 700–800 mm pe an, dar datorită că avem un relief hipsometric în cadrul comunei nu putem vorbi despre o uniformitate a mediei de precipitații. Cele mai multe precipitații cad sub formă de ploaie, în perioada aprilie-octombrie, circa 65-75% din media anuală din care circa 4% sub forma ploilor torențiale din lunile iunie-iulie iar circa 1% sub formă de grindină. Circa 30-35% din media anuală a precipitațiilor cad sub formă de zăpadă în perioada noiembrie-martie. Straturile de zăpadă, în general, ating pe înălțimi mai mari 1-1,5 m, dar de obicei grosimea stratului de zăpadă este între 30–80 cm. Cu privire la nebulozitate se remarcă faptul că majoritatea zilelor din an sunt cu cerul total sau parțial acoperit. Numărul mediu de zile anual cu cerul senin este de circa 70.

Nebulozitatea medie anuală estre între 5-6/10, adică între 182-218 zile cu cerul acoperit total sau parțial. Munții destul de înalți ce înconjoară bazinul Văii Mogoșului în care este așezată și comuna Mogoș, prin poziția lor determină caracteristici regionale regimului de vânturi. Astfel, în partea mai înaltă a comunei, direcția vânturilor este în general de la nord-est la sud-vest, iar în partea mai joasă vântul își schimbă mereu direcția în funcție de dealuri și văi.