Acest articol dezvoltă o secțiune Graiul comunei Racovița a articolului principal, comuna Racovița, Sibiu.
Vocalismul Vocale. a – Se înlocuiește cu: a = ă : arpăcaș, băracă, căbană, călindar, măi ("nu măi știu"), tărabă, tăvan, Văsîle, etc. a = o :o mers; o stat; o plătit; o fost; s-o dus; s-o măniat; trop. a = ea , rezultând “peană” în loc de pană, peată, peară. ă – Se înlocuiește cu: ă = a în cazul adverbului "măcar" apărând forma “mácăr”. ă = e : beșâcă; a brezda; a crepa; peun. e – Se înlocuiește cu: e = ă : barăm, blăstăm, coajă, dăpănat; mușățăl; păreche; a șădea; a țăsăla, dar și în forma de plural, rezultând: brață; buză; mesă; mâță; motoară etc., dar: bleg, întreg, merg, șterg etc. e = i : om biat; ciapă; cal briaz; cias; dial; biton; sicret; "nu ti teme"; etc. e = î : arândă; arândaș. e = o : porțolan; vijolie. e se suprimă în pronunțarea unor cuvinte, rezultând construcții de forma: măsa, mirță, nădușală, ravăn, samă, sară, strașână, zamă, etc. ex = ig, în forma: igzamăn. i – Se înlocuiește cu: i = a : anginer. i = ă : năsâp, sălbătăciune. i = e : beserică; feregă; nește; nescaiva; am trimes etc. i se adaugă înaintea vocalei e, ajungându-se la pronunții de felul acestora: ieste, liespede, mierge, niegru, părechie, "haine riele", "nu-i triece". i = î : cuțât; frațâ; jâreadă; mașână; răzâmat; sâlă; sâmț; șâr; târzâu; țâgan; zâce; zâle etc., dar milostiv, miruit, mintenaș, tineri. i = u : afună, afuniș; jutar. i nu se pronunță în cazul unor cuvinte, rezultând: bidigane, câne, mâne, mâni, numa, pâne, voinic etc. i nu se pronunță după consoana ț în pluralul unor cuvinte, rezultând forme de felul acestora: bălț, dinț, fraț, hărț, lăz, sfinț, străiț, zâmț etc. î – Se înlocuiește cu: î = ă : bâzăit; cârăit; mârăit; până; părăul; răzgăit. î = i : tinăr. o – Se înlocuiește cu: o = a : șomoiag. o = ă : apăi; birău(pentru birou); directăr; omărî; tropăi etc. o nu se pronunță în cazul substantivului baionetă, rezultând bainetă sau bainet. o = u : a durmi. u – Se înlocuiește cu: u = ă : mulțămit. u se "aude" înaintea vocalei o în unele cuvinte, rezultând forme ca: uom, uos etc. u = î în cazul substantivului "bujor" și a familiei sale de cuvinte, rezultând: bâjor, îmbâjorat etc. u = e în cazul substantivului "umplutură", rezultând: umpletură. u = o : abor; coraj; graor; mascor; notreț; ploton; scaon; taor etc. u se adaugă la sfârșitul unor cuvinte terminate în i, apărând forme ca: descuiu, încuiu, mălaiu, săcuiu, tăhuiu, vătraiu etc.
Diftongi. ea=a; căța. ua=o, rezultând: doo, în loc de două; noo, în loc de nouă; ploo, în loc de plouă; roo, în loc de rouă; voo, în loc de vouă; oo, în loc de ouă, dar și oauă.
Nota: Analiză din Cornel Lupea- "Racovița, Monografia unei străvechi așezări sibiene", 1995
Consonantismul Consoane. b - Se înlocuiește cu: b = p : opservație; supțâre. b nu se pronunță la sfârșitul prepoziției "sub", apărând formele: su bancă; su fereastră; su lemne; su pat, etc. b se introduce în substantivul "schimonoseală", rezultând "schimbonosală". c - Se înlocuiește cu: c = g : gârligiu; prepeleag; ognă; sog, etc. Apoi "togmai" în loc de tocmai, prezentă fiind și forma "tomai". c = ț : bițicletă; țentimetru, țiment; țircular, etc. d. Consoana d dispare în cazul pronunției verbului "a gândi" și a familiei sale, rezultând forme ca: a gâni, gânesc, s-o gânit, dar și în cazul adjectivului "vrednic" apărând "vrenic". d = g în substantivul "grandoman", rezultând - grangoman. d = gh în cazul substantivului "undiță", rezultând unghiță. d se înlocuiește cu r în cazul substantivului "advocat", rezultând "arvocat". d se înlocuiește cu t în cazul substantivului "limonadă", rezultând "limonată". f și g. Se înlocuiește cu v în cazul substantivului "praf", rezultând "prav". Idem cu g, din "prag", rezultând tot "prav". h - Se înlocuiește cu: h = g în substantivul propriu "Astrahan", rezultând "Astrăgan", "blană de astrăgan". Grupul "ghi" se transformă în "gî" în cazul verbului "a ghici" și a familiei sale, rezultând forme ca: a gâci, gâcitor, gâcit, gâceală. n = l în forma "geamantal". p - Se înlocuiește cu: p = b : bezevenchi. p = c : cotcoavă în loc de "potcoavă". r - Se înlocuiește cu: r nu se pronunță în prepoziția "prin", rezultând forma "pin". r = i în cazul adverbului "parcă", rezultând "paică". r = l în unele cuvinte, rezultând: galgară și gălgăriță. s - Se înlocuiește cu: s = ș : paș, șchilav, șchiop, șchiuri. s = ț : subțuoară. s = z : conzilier, lezne, pleaznă, zmântână. ș - Se înlocuiește cu: ș = j : aj bea, aj face, dujman. ș = s : sperlă, gris. ș nu se pronunță în cazul substantivului "cloșcă", rezultând "clocă". t - Se înlocuiește cu: t = d în substantivul "privată" (latrină), rezultând "privadă". t nu se pronunță în cazul substantivului "batjocură" și a derivatelor sale, rezultând "bajocură", "a bajocori", etc. t = m în substantivul "îndărătnic", rezultând "îndărămnic". t = ț în substantivul "scripet", rezultând "scripeț". v - Se înlocuiește cu: v = f în substantivul "sfeter"(jerseu). v = h : hiclean, holbură; hulpe. v = l în cazul substantivului "văduvar", rezultând "vădular". v = m în cazul verbului "a râvni" și a derivatelor sale, rezultând: a râmni, râmneală, râmnicios. Paletizarea consoanelor. bi = ghi : aghia, corghi, ghine, ghiciu, ghibolă, a orghi, a scoghi, etc., dar: bilet, binefacere, birjă, biserică, bitușcă, binefacere, bibliotecă, etc. fi = hi : h'icat, h'iere, h'in(ca substantiv), h'iert, etc., dar: ficior, film, fin(adjectiv), firmă, firnais, fisc, etc. mi = ny : anyază, nyc, nyel, nyere, nyreasă etc., dar: mină, minciuna, minte, mistreț, mistrie etc. ni = n' , însă numai în cazul lui "nimic" și "nimicuri", rezultând: "n'in'ic" și "n'in'icuri", însă: nisip, nimurug, nicovală, nins, nivelat etc. pi = k : cok'il, k'icătură, k'icior, k'ilă, k'iron, k'imniță etc., dar : pictor, pingele, pinten, pipă, pipotă, pisică, pitic, pitulice, rapiță etc. vi = v : viclean, vierme, vier, vin, viș, Racovița etc., dar: viață, vilă, vineri, vinete, viorea, virgulă, vitriol etc.
Nota: Analiză din Cornel Lupea- "Racovița, Monografia unei străvechi așezări sibiene", 1995
Morfologia Substantivul: vocala e din finalul unor substantive trece în ă, apărând forme ca : cucuruză, ogoară, capiță, frunză, gainușă, păpușă, etc.
Articolul demonstrativ se întrebuițează sub formele: ia, iel, iele, iei.
Pronumele: io, nost, vost, noaste, voaste, ale tele, ăsta, ăla, ălălant, ălelante, ăilanți, nime, nimurui etc.
Numeralul: toatele, toticelea, totișoară, toticuță etc.
Verbul cu diverse forme, ca: pociu, văz, puiu, spuiu, viu(pentru vin), găst, căst, oi mere, om prânzi etc.
Adverbul: batăr, nicăiri, nicăirea, înuntru, înluntru, înlontru etc.
Prepoziția: cătă, înt-o, dint-o, pint-o etc.
Interjectia: noa, iacătă-o, iacătă-l, văsta-i etc.
Accidente fonice.
Metateză: pătrupop, polecră, crastavete, caralabe, craston, preceptor(agent fiscal), crătință, feldără, păstrănac, prisat, pristiț, potrocol, legistru, sfleder, scripezală, etc. Afereză: dineaori, nafură, salm(pentru psalm), Saltire, feșnic, feștanie, ice(pentru zice). Asimilare(numai în secolul al XIX-lea: bibol, pentru bivol). Conatminare: prinzioner sau prinzonier, pentru prizonier. Disiminare: mușânoiu și corastă. Epenteză: hărană, hirean, iescăle, dirept, direptate, îndirepta, dires etc. Proteză: asudoare, ișcoală, sfâță, zgaiță etc.
Nota: Analiză în Cornel Lupea- "Racovița, Monografia unei străvechi așezări sibiene", 1995
Glosar CuvântMorfologieExplicațieLitera BBácăzăsubs.femininBucătărie mică de varăBandociverb A trândăvi; a leneviBărtăcíverbA călca fără rost, prin noroiu, a stropșiBéusubs. neutruPietricică mică, de formă ovală sau rotundăBláznăsubs.feminin femeie urâtă; proastăBoancăsubs.femininClopot mare, pentru vite, confecționat din tablă, cu sunet dogitBocánsubs.neutrucu referire la fructe sau cartofi: cu dimensiuni mai mari decât cele obișnuiteBrictáșsubs.neutruPortmoneuBrótinăsubs.femininCuptorul sobeiBuceátadjectivReferitor la copii: bucălatBujghétsubs.femininAdunătură, ceată de copiiBumbícsubs.neutruButonLitera CCarăusubs.masculinȚiganCăpănéțsubs.neutruDiminutiv al lui capCicirigósadjectivCu referire la copii:plăpând, firavCioromăníverbReferitor la oameni: a se certaCiruíverbReferitor, mai ales la copii: a se murdăriCirmuluíverbReferitor la oameni: a li se apleca; a suferi de indigestieCâcăíverbA se bâlbâiClăncăusubs.masculinFamiliar: om înaltCocăíverbA se coace ceva, din aluaturiCocorozâverbA face cocoroade; cocăturiCodârlăíverbA cotrobăiColnăcelăsubs.femininZăpușealăCosoíverbCu referire la copii: a se fâțâi; a nu avea astâmpărCupcícăsubs.femininCană micăLitera DDănărăusubs.masculinOm prostDermelíverbA se obișnui; a se dedaDehămátsubs.masculinCopil neastâmpăratDibalăusubs.masculinOm dibaci, îndemânatic, dar și vicleanDihăíverbA alunga, în special porcii din curteDiúgsubs.masculinOm greoi, comod, nepăsătorDivăsíverbA risipi; a distruge; a prăpădiDârlogíverbCu referire la oameni dar și la vitele de jug; a se epuiza; a se istoviDodonéțadjectivGrăsuț; dolofanDrăgăníverbCu referire la tineri; a se drăgosti; a se giugiuliDrămăluíverbA drămuiDrevuíverbA se zbate; a se frământaDuduíverbA alungaDurăisubs.masculinA se strica; a se scrinti la capLitera FFáptsubs.masculinSalamndrăFâcăíverbA migăli; a mișca mereu ceva, încoace și încoloFâscăíverbPeiorativ. A fluieraFlámăsubs.femininMulțime mare("Toată flama lu~ Păpuc")!!!Floierașsubs.masculinGrangur; fluierarFoioágăsubs.femininOm slab; nepuntinciosForostuíverbA face ceva temeinic, trainicLitera GGevăláisub.neutruGălăgie mare, agitațieGhiboárcăsubs.femininBivolăGhităníverbA asupri; a persecutaGroponátadjectivReferitor la teren; denivelat; plin cu gropiGurăvíverbA se certa; a se ciondăniLitera HHartalícsubs.neutruCeartă; necaz; frecătură; treabă multăHirgheníverbA urni; a pune la treabăHobârlăusubs.neutruPartea de jos a unui pat suprapus(etajat)Litera I
Antroponimia Este cunoscut faptul că în evul mediu o bună parte din populație nu avea nume de familie ci doar de botez. În această situație identificarea indivizilor se făcea după numele părinților, după localitatea de origine, după ocupații sau particularități fizice, după porecle etc., practic neexistând nici un criteriu uniform și definitiv în domeniul denominației personaleN. Cernăuțeanu, Sistemul de denominație personală în mediul rural, în "Limba română", X, nr.5/1961, p. 77-81, passim..
Referiri stricte la Racovița se găsesc în conscripțiile din secolele XVII și XVIII, în care se întâlnesc în mod frecvent nume de iobagi sub forma: Toma Badiului, Crulia Paraschivului, Cîndea Chilinii, Marin țiganul, Onia lui Vasilie etc. Tot în această perioadă a fost frecvent fenomenul de schimbare a funcției numelor, din prenume în nume de familie sau chiar supranume și invers. Acestei situații i s-a pus capăt doar o dată cu includerea satului în granița militară în 1765, când din considerente de ordin militar, evidența populației a început să fie ținută strict. De acum, a rămas ordinul împăratului Iosif al II-lea potrivit căruia fiecare cetățean al împărăției trebuia să aibă două numeL.Moldovan, registrele confesionale de stare civilă din Transilvania, în "Din istoria statisticii românești", Buc., 1969, p. 280., sistem care a căpătat caracter oficial, accentuat pe parcursul anilor prin legiuirile din 1895, 1936 si 1950.
Nume de botez.În perioada 1698 - 1988, respectiv pe parcursul a 290 ani, în sat au fost folosite 432 nume de botez dintre care 226 pentru fete și 206 pentru bărbați. Acesta s-a dat în funcție de: Obiceiuri si traditii. Numele părinților. Numele sfântului sărbătorit în ziua nașterii. Numele sfântului luat ca protector sărbătorit, cel mai apropiat calendaristic de ziua nașterii. Nume calendaristice. Pentru femei: Agafia, Elisafta, Eutimia, Joia, Măcinica, Pelaghia, Rusalina, Tavivta, și Zenovia. Pentru bărbați: Aftenie, Bonifaciu, Crăciun, Filon, Iordan, Martinian, Pamfilie, Porfirie, Simedru.