Aeroportul Bălți-Oraș

Aeroportul Bălți-Oraș () a fost al doilea cel mai mare aeroport din Moldova și unul dintre cele două aeroporturi civile importante din Bălți (cel de al doilea fiind Aeroportul Internațional Bălți-Leadoveni aflat în suburbia Municipiului Bălți la Corlăteni).

Înființat după cel de-al Doilea Război Mondial pentru a înlocui principalul aerodrom militar al Moldovei de la Bălți (situat în suburbia bălțiană Singureni), aeroportul civil Bălți-Oraș a fost al doilea cel mai aglomerat aeroport din Moldova pe segment al curselor aeriene interne moldovenești și sovietice până la sfârșitul anilor 1980, când a intrat în funcțiune cel de-al doilea aeroport din Bălți, Aeroportul Internațional Bălți-Leadoveni.

Aeroportul Bălți-Oraș a încetat să mai desfășoare activități aeroportuare și de navigație aeriană în 2010, ca urmare a transferului tuturor bunurilor imobile și terenurilor aeroportului către Zona economică liberă Bălți, cu condiția ca Zona Economică Liberă Bălți să construiască bunuri imobile la Aeroportul Internațional Bălți-Leadoveni pentru a înlocui bunurile imobile primite de la Aeroportul municipal Bălți-Oraș.

Aeroportul Bălți-Oraș este situat în limitele estice ale zonei urbane Bălțiului vizavi de suburbia orașului Bălți, satul Elizaveta, care face parte din Municipiul Bălți, la o distanță de 3,2 km de centrul orașului Bălți. Aeroportul este format dintr-un terminal de pasageri (cu centrul de control de navigație aeriană încorporat în terminal) care servește drept aerogara pentru zborurile interne moldovenești și pentru zborurile interne sovietice, aerodromul cu două piste cu suprafața gazon și multiple locuri de parcare pentru avioane și elicoptere și peron parțial asfaltat, precum și din hangare pentru aeronave, elicoptere și cargo și alte clădiri asigurând procesul tehnologic aeroportuar inclusiv și cămin pentru piloți. În 1977, numărul de zboruri interne de la Chișinău la Bălți a depășit de 7 ori numărul de zboruri către orice altă cea mai solicitată destinație internă din Moldova. În timpul existenței sale, aeroportul Bălți-Oraș a deservit aproximativ 30 de destinații: atât destinații interne locale, cât și către republicile sovietice vecine (RSSU, RSFS Rusă).

În perioada sovietică, Aeroportul Bălți-Oraș a fost un hub pentru avioanele și helicopterele ale companiilor aeriene Aeroflot, ale Unității de aviație combinate Bălți (din care face parte unitatea de aviație civilă Bălți Nr. 281) sub tutela Direcției pentru Aviația Civilă din RSSM, cu escadroane civile aeriene din Bălți la aeroportul Chișinău și la aerodromul Bender, precum că pentru avioanele și helicopterele ale companiei Moldaeroservice. Istoric

Crearea

miniatura|dreapta|Vedere aeriană realizată de Luftwaffe în 1944 a aerodromului militar din Bălți, situat la Singureni În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, principala bază militară aeriană din Basarabia și din regiune a fost amplasată la Bălți, în afara zonei urbane urbanizate bălțene, în satul vecin Singureni. Aerodromul militar Bălți de la Singureni avea 5 aerodromuri avansate implementate de IAP-55, dintre care 2 în RSS Moldovenească și 3 în RSS Ucraineană. După căderea Bălțiului sub jurisdicție sovietică și până la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, Aeroflot a venit la Bălți din fuziunea dintre Ukrvozdukhput și Dobroliot la 1 noiembrie 1930 (Dobroliot provine din Deruluft, o companie germano-rusă fondată la 8 noiembrie 1921). Dezvoltarea aviației civile în regiunea de nord a Republici Sovietice Socialiste Moldovenești a continuat după 1944, când două avioane Polikarpov Po-2 au aterizat pe fostul aerodrom militar Bălți din Singureni, urmate de un Yakovlev Yak-12 de la Chișinău. Aeronavele aparțineau filialei moldovenești a companiei Aeroflot.

În perioada postbelică, aviația civilă a fost necesară în absența unei rețele complete de drumuri funcționale. În 1946, regimentul de bombardiere Lisunov Li-2 a fost transferat la Bălți. Regimentul avea cel puțin 35 de Li-2, ale căror versiuni militare puteau transporta aproximativ două tone de bombe, în timp ce versiunile civile efectuau zboruri regulate de pasageri (în special Bălți-Chișinău), transportând aproximativ 25 de pasageri. . Astfel, la 15 mai 1947, pe baza acestui aerodrom la Singureni a fost deschisă baza de servicii de zbor din Bălți. În același an, trei Iakovlev Iak-12 au fost trimise de la Chișinău la Bălți, transportând poșta civilă și cargo, iar în anul următor au fost folosite pentru zboruri de pasageri, precum și pentru transportul de la Bălți personalului medical în localități, pentru transportul bolnavilor grav la spitalele din Chișinău și pentru zboruri în agricultură și silvicultură. Avioanele menționate mai sus au livrat corespondența către următoarele destinații de la Bălți: Cuhnești, Ocnița, Glodeni și, la necesitate, au livrat 1-2 pasageri la Chișinău.

Primii ani de operațiuni de aviație civilă de după cel de-al Doilea Război Mondial pe aerodromul militar din Singureni au scos la iveală deficiențele infrastructurii militare de acolo pentru zborurile civile regulate, printre care se numără depărtarea de centrul orașului Bălți pentru aeronave care nu necesitau pista lungă și absența drumului magistral M14 construit ulterior, care leagă azi Bălți de Aeroportul Internațional Bălți-Leadoveni din Corlăteni, satul vecin cu Singureni. Din aceste considerente a fost luată decizia de a crea un aeroport civil în limitele orașului Bălți, în special pentru a facilita deservirea zborurilor interne cu avioane ușoare.

Dezvoltarea

miniatura|stanga|Aerogara Aeroportului Bălți-Oraș din 1954 - vederea spre accesul aterizări de pe peronul aerodromului Zboruri regulate de la Chișinău la Bălți, 1977. În perioada postbelică Aeroportul Bălți-Oraș devine repede cel de-al doilea hub de aviație civilă din RSS moldovenească.

În 1954, aerogara nou construită la Aeroportul Bălți-Oraș a fost dată în folosință, iar aeronavele militare Lisunov Li-2 modificate în aeronave civile au început să aterizeze de la Bălți la Lviv, Ivano-Frankivsk și Cernăuți. Primul comandant de escadrilă civilă al Întreprinderii de aviație din Bălți a fost A.N. Voronțov.

Din 1961, Aeroportul Bălți-Oraș a început să primească aeronave Iliușin Il-14 pentru aterizarea și transportul pasagerilor pe rute interurbane către cele mai îndepărtate orașe din fosta Uniunea Sovietică cu aeronave Aeroflot.

În septembrie 1969 a fost format Regimentul de aviație combinat Bălți (). Toate helicopterele și aeronavele Antonov An-2 și Iakovlev Iak-12 din regimentul de aviație civilă nr. 253 al Regimentului de aviație combinat Chișinău (deci toate aeronavele și helicopterele menționate mai sus ale Direcției pentru aviație civilă a Republicii sovietice socialiste moldovenești au fost transferate în dotarea regimentului de aviație civilă nr. 281 () al Regimentului de aviație combinat Bălți. Pe aerodromul din Bender (Tighina) a fost staționată o escadrilă civilă () a regimentului de aviație civilă nr. 281 alcătuită din 2-3 aeronave Antonov An-2 și 1-2 helicoptere Mil Mi-1. Pe aeroportul Chișinău a fost staționată o escadrilă civilă a regimentului de aviație civilă nr. 281 alcătuită din 4-5 aeronave Antonov An-2 pentru misiunile sanitare și cursele aeriene locale.

miniatura|dreapta|29 mai 1979: un Iakovlev Iak-40C2 (СССР-88280) pe aeroportul Bălți (Aeroportul Bălți-Oraș). Plecarea lui Jozef Lenárt și Miloš Jakeš din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească. În prim-plan (de la stânga la dreapta): Ivan Bodiul (al doilea de la stânga), prim-secretar al CC al PC din Moldova, Jozef Lenárt, prim-secretar al CC al PC din Slovacia, Miloš Jakeš, secretar al CC al PC din Cehoslovacia și Semion Grossu, președintele Consiliului de Miniștri al RSS Moldovenești, la aeroportul din Bălți. Aeroportul avea o suprafața de 136,49 ha și era administrat de ÎS „Moldaeroservice”, fondată de către Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor.

Spre sfârșitul anilor 80 ale secolului XX, traficul pasagerilor la Aeroportul Bălți-Oraș a început să scadă din cauza apariției legăturilor terestre cu autobuze pe drumurile noi în RSS moldovenească și din cauza creșterii călătoriilor lung-curier cu aeronave reactive - atunci în 1987 au fost finalizate lucrările de șantier ale pistei noi capabile să deservească aeronave de tip Tupolev Tu-134, Tupolev Tu-154 și Iliușin Il-76. De atunci au început să fie operate curse regulate cu Tupolev Tu-134 și Antonov An-24 de la la Aeroportul Internațional Bălți-Leadoveni. Până 2010 Aeroportul Bălți-Oraș, împreună cu pistele pentru elicoptere, a fost folosit în domeniul serviciilor publice, al agriculturii, cât și pentru zboruri ocazionale și de scurtă durată între raioanele Republicii Moldova.

Hotărîrea Guvernului din 2010

Aeroportul Bălți-Oraș a existat din perioada postbelică până în anul 2010, când Guvernul Republicii Moldova a decis să transfere terenul Aeroportului Bălți-Oraș către Zona economică liberă Bălți, cu obligația ca aceasta să construiască imobile la Aeroportul Internațional Bălți-Leadoveni în schimbul imobilelor primite de la Aeroportul Bălți-Oraș. Până în prezent, Zona economică liberă Bălți nu și-a îndeplinit obligația de a construi noi imobile la Aeroportul Internațional Bălți-Leadoveni.

Prin Hotărârea Guvernului nr.983 din 19 octombrie 2010 „Cu privire la transmiterea unor bunuri imobile” (completată prin Hotărârea Nr. 1199 din 31.10.2016 ), tot terenul aeroportul s-a transmis în gestiunea Ministerului Economiei pentru utilizare în vederea extinderii activității ZEL „Bălți”. Conform studiului de fezabilitate întocmit de Ministerul Economiei în 2011, pe terenul primit de ZEL Bălți erau preconizate să fie create un parc industrial și un incubator de afaceri, obiectivele strategice a creării parcului industrial în cadrul subzonei nr.3 ZEL „Bălți” fiind: atragerea investițiilor autohtone și străine în Municipiul Bălți, majorarea ponderii sectorului industrial al municipiului și Regiunii de Dezvoltare Nord în volumul total industrial prin reînnoirea unor sectoare industriale competitive pe baza tehnologiilor moderne și inovaționale, preluarea practicilor operaționale a companiilor străine în activitățile de producere industrială, desfășurarea activităților economice în concordanță cu oportunitățile de dezvoltare specifice Regiunii de Dezvoltare Nord, inclusiv utilizarea mai eficientă a patrimoniului public, crearea locurilor de muncă în cadrul parcului industrial, dezvoltarea resurselor umane prin creșterea calității de formare profesională în cadrul parcului.

Astăzi, în pofida prevederilor studiului de fezabilitate, pe terenul aeroportului Bălți-Oraș transferat Zonei economice libere Bălți au fost construite inclusiv mai multe clădiri și complexe de agrement și distracții aflate nemijlocit în teritoriul ZEL Bălți extins, printre care: Goldhaus Bier & Steakhaus (restaurant și sala de recepții) pe str. Aerodromului 1 , și parcul acvatic și centrul spa Aqua Fantastic pe str. Aerodromului 1.

Clădirea fostului cămin al piloților (str. Aerodromului 1a) este astăzi utilizată ca clubul de echitație Bălți ocupând și o parte de terenuri ale Aeroportului Bălți-Oraș.

Sediul Moldaeroservice rămâne în clădirea aerogării construite în 1954 pe str. Aerodromului 12, nemijlocit în fața stației terminale ale troleibuzelor “Aeroport”.

Accesul și transportul terestru

Aeroportul orașului Bălți este situat direct în Bălți, la granița de est, lângă "Autogara", la ieșirea din Bălți spre Soroca, vizavi de satul Elizaveta, la 3,2 km de centrul orașului Bălți și este accesibil cu liniile de troleibuz 1, 3 și 4. De-a lungul aeroportului se află drumurile naționale R13 și R14 (parțial șoseaua de centură din Bălți).

Transport public Tren Aeroportul Bălți-Oraș se află la 3,7 km (7 minute cu mașina) de Gara de Nord Bălți și la 4 km (9 minute cu mașina) de Gara Centrală Bălți. Nu există o gară situată direct la Aeroportul Bălți-Oraș.

Troleibuz, autobuz și microbuz