Broasca (Anura) este un ordin de animale amfibii tetrapode, fără coadă când sunt adulte (anure), cu picioarele dinapoi mai lungi, adaptate pentru sărit, cu gura largă și cu ochii bulbucați. Forma larvară, branhiată și înotătoare, prezentând o coadă care dispare la metamorfoză, este denumită mormoloc.
Broasca de baltă adultă trăiește atât în apă (unde se adăpostește și reproduce), cât și pe uscat (unde se hrănește). Nările de pe vârful botului se închid când se află în apă. Broaștele se înmulțesc prin ouă, care, neavând cochilie, sunt depuse în apă.
Broasca adultă se hrănește cu omizi, limacși, melci mici, insecte adulte, râme: tot ce se mișcă pe uscat și este suficient de mic pentru a îi intra în gură. Prinde prada sărind pe ea sau apropiindu-se și încleind-o cu limba, protractilă. Mormolocul este omnivor și se hrănește rozând alge, cadavre de insecte, pești, icre moarte, iar în caz de foamete, mormolocii se pot devora între ei recurgând la canibalism, cei mai mari atacându-i pe cei mai mici, accelerându-și metamorfoza și reușind astfel să perpetueze specia.
Broaștele și mormolocii lor sunt foarte sensibili la poluări, la viroze și la bolile provocate de ciuperci (mucegaiuri acvatice). Prezența lor denotă existența unui echilibru biologic în ecosistem, chiar dacă acesta conține macro-deșeuri (fiare vechi și alte gunoaie).
Morfologie externă Au corpul format din: cap, trunchi și membre (broaștele sunt primele vertebrate tetrapode - cu patru membre).
Capul Este de formă triunghiulară, are ochi mari aurii, capabili să distingă culorile, dar mai ales mișcarea. Ochii sunt ținuți bulbucați când animalul pândește, dar pot fi acoperiți printr-o pleoapă străvezie și chiar retractați în craniu sub apă, sau când broasca se sforțează să înghită o pradă mare. Nările se închid când intră în apă. Ea are două feluri de respirații: -cutanee -pulmonară Urechea este mai evoluată decât la pești. Are o limbă subțire având glande care secretă o substanță cleioasă. Limba ei este ușor despicată la vârf.
Trunchiul Are o piele fără solzi cu glande ce secretă o substanță alunecoasă și bactericidă (mucus).
Membrele Membrele anterioare sunt mai scurte decât cele posterioare și au 4 degete terminate cu gheare. Locomoția- semiacvatica, adică este dublă : pe uscat, mergând sau sărind, iar prin apă, înotând cu puternicele labe posterioare, palmate.
Sistemul intern Sistemul nervos, mai dezvoltat decât la pești, prefigurează dezvoltarea creierului animalelor terestre.
Broaștele din România Legenda: CR (critically endangered) – specie critic amenințată cu dispariția EN (endangered) – specie în pericol de dispariție VU (vulnerable) – specie vulnerabilă NT (near threatened) – specie aproape amenințată cu dispariția LC (least concern) – specie neamenințată cu dispariția NE (not evaluated) – specie neevaluată
Denumire științificăDenumire popularăStatut International după IUCNStatutul în România după Cartea Roșie a Vertebratelor din RomâniaImagineBombina bombinaBuhai de baltă cu burta roșie (Izvorașul cu burtă roșie) LCNTBombina variegata variegataBuhai de baltă cu burtă galbenă (Izvorașul cu burtă galbenă)LCNTPelobates fuscus fuscusBroasca de pământ brunăLCVUPelobates syriacus balcanicusBroasca de pământ siriacăLCENBufo bufo bufoBroasca râioasă brunăLCNTBufo viridis viridisBroasca râioasă verdeLCNTHyla arborea arboreaBrotăcelLCVUPelophylax ridibundus ridibundusBroasca mare de lacLCNEPelophylax kl. esculentusBroasca mică de lacLCNEPelophylax lessonaeBroasca mică verde (Broasca lui Lessona)LCNERana dalmatinaBroasca roșie de pădure LCVURana temporaria temporariaBroasca roșie de munteLCVURana arvalis arvalisBroasca de mlaștinăLCENRana arvalis wolterstorffiBroască de mlaștină Wolterstorffi---
Note
Bibliografie Laurie J. Vitt, Janalee P. Caldwell. Herpetology. An Introductory Biology of Amphibians and Reptiles. Fourth Edition. Academic Press. 2014 Ion E. Fuhn, Fauna Republicii Populare Române. Vol. XIV. Fascicula 1: Amphibia. București : Editura Academiei Republicii Populare Romîne, 1960, 288 p. Ion E. Fuhn. Broaște, șerpi, șopîrle. Editura Științifică, București 1969. Z. Feider, Al. V. Grossu, St. Gyurkó, V. Pop. Zoologia vertebratelor. Autor coordonator: Prof. Dr. Doc. Al. V. Grossu. Editura didactică și pedagogică, București, 1967, 768 p. Victor Pop. Curs de zoologia vertebratelor. Vol. I. Procordatele, caracterele generale ale vertebratelor, peștii și amfibienii. Litografia Învățământului, Cluj 1957, 612 p. Dumitru Murariu. Systematic List of the Romanian Vertebrate Fauna. Travaux du Muséum National d’Histoire Naturelle «Grigore Antipa». Vol. LIII. 2010 Török Zsolt, Ghira Ioan, Sas István, Zamfirescu Ștefan. Ghid sintetic de monitorizare a speciilor comunitare de reptile și amfibieni din România. Editura Centrul de Informare Tehnologică ”Delta Dunării”, Tulcea, 2013 Tibor Sos. Review of recent taxonomic and nomenclatural changes in European Amphibia and Reptilia related to Romanian herpetofauna. Herpetologica Romanica. Vol. 2, 2008, pp.61-91 Situația speciilor de amfibieni și reptile din România. Herpeto Life Török Zsolt. Data-base with bibliographical sources on the Romanian herpetofauna and herpetologists. Sc. Annals of DDI vol. 17, 2011 Mircea-Dragomir Andrei. Contributions to the knowledge of the herpetofauna of southern Dobruja (Romania). Travaux du Muséum National d’Histoire Naturelle “Grigore Antipa” 2002, Volume 44: 357 – 373 Sorin Geacu. Fauna podișului Dobrogei. Analele Universității Bucuresti, Geografie. 2005
Legături externe
Un miliard de broaște sfârșesc în farfurie, 23 ianuarie 2009, descopera.ro Frumoase și otrăvitoare: cele mai periculoase broaște din lume, 12 decembrie 2012, Nicu Pârlog, descopera.ro