thumb|right|220px|Alexandru Moghioroș thumb|220px|Soclul pe care, până în 1989, s-a aflat bustul lui Alexandru Moghioroș, din București Alexandru Moghioroș (născut Mogyorós Sándor, în 23 octombrie 1911, Salonta Mare, Transilvania, Austro-Ungaria – d. 1 octombrie 1969, București)Membrii CC al PCR a fost un politician comunist din România.

S-a născut într-o familie de țărani maghiari din Transilvania, în localitatea Salonta Mare, județul Bihor. După cele patru clase primare a urmat școala de meserii, timp de 3 ani, pentru meseria de lăcătuș.

Cariera politică

În 1929 a devenit membru al UTC și totodată al Partidului Comunist din România, unde a deținut funcții de conducere. A activat în exterior ca agent al Comintern-ului. A fost judecat la Craiova și închis, pentru activitate comunistă ilegală, între 1936-1944.

După 1944 a condus activitatea PCR în județele Hunedoara și Mureș și a avut un rol important în procesul de colectivizare a agriculturii, fiind cel care a emis ordinul de arestare a chiaburilor (țărani înstăriți) din România.

În iunie 1946 a fost creată Regionala PCR Mureș, cu sediul la Târgu-Mureș, aceasta fiind condusă de Alexandru Moghioroș, care avea ca sarcină pregătirea și câștigarea alegerilor și avea autoritate asupra fostelor județe Mureș, Ciuc, Trei Scaune și Odorhei.

După 1948 devine membru în Biroul Politic al CC al PCR, secretar al CC al PCR (1948-1954, 1965-1969), membru al CC al PCR, președinte al Comitetului de Stat pentru Colectarea Produselor Agricole (1950-1951), prim-vicepreședinte și vicepreședinte al Consiliului de Miniștri (1954-1965).

În anul 1953 a fost numit șeful comisiei de partid care s-a ocupat de cercetarea cazului Anei Pauker.

Alexandru Moghioroș a făcut parte din delegația Partidului Muncitoresc Român, care fusese invitată în toamna anului 1957 să participe la sărbătorirea a 40 de ani de la Revoluția din Octombrie. Din cauza vremii nefavorabile și a unor greșeli de pilotaj, la 4 noiembrie 1957, avionul sovietic Iliușin Il-14 care transporta delegația română s-a prăbușit pe aeroportul Vnukovo, lângă Moscova. În accident au murit ministrul de externe Grigore Preoteasa și trei membri ai echipajului.Accident aviatic YR-PCC Moscova-Vnukovo (VKO), Aviation Safety Network În afară de Alexandru Moghioroș au mai scăpat cu viață și alte persoane importante din delegație, între care Nicolae Ceaușescu, Chivu Stoica, Leonte Răutu, Ștefan Voitec, Ștefan Voicu și Marin Năstase (tatăl lui Adrian Năstase).

În 1961, Iosif Chișinevschi și Miron Constantinescu, cu sprijinul lui Constantin Pârvulescu, au încercat destituirea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej din funcția de prim-secretar al partidului, dar nu au reușit, din cauză că nu au obținut sprijin din partea lui Moghioroș. Ulterior, Moghioroș a conceput acuzațiile contra „deviaționiștilor de dreapta”, care au fost excluși repede din organele de conducere ale partidului.

În decembrie 1967, Nicolae Ceaușescu, care cumulase funcțiile supreme în partid și stat, a luat decizia de a se debarasa de liderii comuniști din vechea generație, care îi puteau periclita poziția. Pe 8 decembrie 1967 a avut loc Plenara CC al PCR, care a trecut în funcții „decorative” pe Chivu Stoica, Alexandru Drăghici, Alexandru Bârlădeanu și Gheorghe Apostol. Cu aceeași ocazie, a fost eliberat din funcția de secretar al CC și veteranul Alexandru Moghioroș, pe motiv de boală, deoarece era suferind de cancer.

Sfârșitul A murit în 1969 și a fost înmormântat în una din criptele hemiciclului ce înconjoară Monumentul eroilor luptei pentru libertatea poporului și a patriei, pentru socialism, cunoscut ca Mausoleul din Parcul Carol. În 1991, când mausoleul a fost dezafectat, osemintele i-au fost mutate.

Perioada de glorie publică Școala generală Nr. 1 din Salonta, orașul său natal, a primit numele Alexandru MoghioroșȘcoala generală nr. 1 Alexandru Moghioroș.

În 1971, unei străzi din municipiul Brașov i s-a atribuit, prin decret, numele "Alexandru Moghioroș"Decretul 68 din 8 martie 1971 Publicat în Buletinul Oficial 29 din 10 martie 1971.

În cartierul Drumul Taberei din București, un parcAtrocitățile istoriei, Alexandru Moghioroș. Comunistul care a ordonat masacrarea tuturor cailor din România, iar apoi a dat timp de 50 de ani numele unei piețe din București, România TV, 16 iunie 2021 și o stradă au primit numele de Alexandru Moghioroș.Decretul nr. 216/1970 privind atribuirea numelui Dumitru Petrescu unor străzi din municipiile București și Oradea și din orașul Sfântu Gheorghe, precum și a numelui Alexandru Moghioroș unor străzi din municipiile București și Cluj, publicat în Buletinul Oficial nr. 35 din 15 aprilie 1970 Pe spațiul verde din fața unui bloc de pe această stradă a fost înălțat un bust al lui Alexandru Moghioroș. Piața aflată la intersecția între bulevardul Drumul Taberei și strada Alexandru Moghioroș a primit și ea numele Alexandru Moghioroș.

Perioada de dizgrație publică După Revoluția Română din 1989, oamenii au doborât de pe postament bustul lui Alexandru Moghioroș și l-au bătut cu pietre. A rămas doar soclul, năpădit vara de vegetație. (Aceeași soartă a avut-o și statuia lui Alexandru Moghioroș din OradeaSculptura monumentală din Bihor).

Apoi, numele străzii Alexandru Moghioroș a fost schimbat în strada Brașov.

A urmat schimbarea numelui pieței în Piața Sergiu Celibidache.

Strada Alexandru Moghioroș din Brașov a fost redenumită Lucian Blaga.

Str. Alexandru Moghioroș din Cluj-Napoca a primit după 1989 numele de Str. Ion Popescu Voitești.

Școala ”Alexandru Moghioroș” din Salonta se numește astăzi Arany Janos.

Distincții Medalia „A cincea aniversare a Republicii Populare Române” (24 decembrie 1952) „pentru lupta și munca duse în vederea făuririi, consolidării și prosperării Republicii Populare Române”Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române nr. 508 din 24 decembrie 1952 pentru conferirea Medaliei „A cincea aniversare a Republicii Populare Române”, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române, anul I, nr. 13, 29 decembrie 1952, p. 99. Ordinul „23 August” clasa I (12 august 1959) „pentru îndelungată activitate în mișcarea muncitorească, pentru contribuția activă la răsturnarea dictaturii militaro-fasciste și instaurarea regimului democrat-popular, pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului”Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne nr. 308 din 12 august 1959 privind conferirea unor titluri, ordine și medalii, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul VIII, nr. 25, 17 septembrie 1959, p. 179. Medalia „40 de ani de la înființarea Partidului Comunist din Romînia” (6 mai 1961) „pentru activitate îndelungată în mișcarea muncitorească și merite în opera de construire a socialismului”Decretul Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne nr. 120 din 6 mai 1961 pentru conferirea medaliei „40 de ani de la înființarea Partidului Comunist din Romînia”, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul X, nr. 30, 31 decembrie 1961, p. 389. Medalia „A XX-a Aniversare a Eliberării Patriei” (18 august 1964) „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul celei de a XX-a aniversări a eliberării patriei”Decretul Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne nr. 510 din 18 august 1964 pentru conferirea medaliei „A XX-a Aniversare a Eliberării Patriei”, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul XIII, nr. 12, 27 august 1964, p. 90. Medalia jubiliară „A XX-a Aniversare a Zilei Forțelor Armate ale Republicii Populare Romîne” (21 octombrie 1964) „pentru merite deosebite în făurirea și întărirea Forțelor Armate ale Republicii Populare Romîne, cu prilejul celei de a XX-a aniversări a Zilei Forțelor Armate”Decretul Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne nr. 684 din 21 octombrie 1964 pentru conferirea medaliei jubiliare „A XX-a Aniversare a Zilei Forțelor Armate ale Republicii Populare Romîne”, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul XIII, nr. 15, 25 octombrie 1964, p. 108. Ordinul „Tudor Vladimirescu” clasa I (30 aprilie 1966) „cu prilejul celei de-a 45-a aniversări de la înființarea Partidului Comunist din România, pentru îndelungată activitate în mișcarea muncitorească și merite deosebite în opera de construire a socialismului”Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr. 338 din 30 aprilie 1966 pentru conferirea ordinului „Tudor Vladimirescu” clasa I, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, anul II, nr. 25, Partea I, 18 mai 1966, p. 156.

Note

Bibliografie "Dicționar biografic de istorie a României" (Ed. Meronia, 2008), ISBN 978-973-7839-39-8. Dobre, Florica (coord.), Membrii CC al PCR 1945-1989. Dicționar, București, Ed. Enciclopedică, 2004.

Legături externe Apostolii lui Stalin. Alexandru Moghioroș, câinele de vânătoare din țarcul Puterii, 18 decembrie 2014, Laurențiu Ungureanu, Radu Eremia, Adevărul

Categorie:Nașteri în 1911 Categorie:Decese în 1969 Categorie:Comuniști români condamnați Categorie:Politicieni români din secolul al XX-lea Categorie:Membri ai Comitetului Central al Partidului Comunist Român Categorie:Deputați în Marea Adunare Națională Categorie:Politicieni români condamnați Categorie:Membri ai Partidului Muncitoresc Român