Republica Moldova este organizată, sub aspect administrativ, în unități administrativ-teritoriale: raioane, orașe și sate. Organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova se efectuează pe două niveluri: satele (comunele) și orașele (municipiile) constituie nivelul întâi, raioanele constituie nivelul al doilea.LEGE Nr. 764 din 27.12.2001 privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova (domeniul public)
Țara a revenit în anul 2003 la sistemul sovietic de împărțire administrativă în raioane. Astăzi, statul este împărțit de jure în 32 de raioane, 13 municipii (Chișinău, Tiraspol, Bălți, Bender, Comrat, Cahul, Ungheni, Soroca, Orhei, Ceadîr-Lunga, Edineț, Hîncești și Strășeni) și două Unități teritoriale autonome recunoscute: UTA Găgăuzia (U.T.A.G.) și Unitățile Administrativ-Teritoriale din Stânga Nistrului (U.T.A.N.). De facto, în locul acesteia din urmă se găsește o entitate teritorială auto-proclamată: Republica Moldovenească Nistreană. Statutul acestei regiuni este așadar disputat: „republică independentă” sub numele de Republica Moldovenească Nistreană pentru guvernul de la Tiraspol, „Unitate teritorială autonomă a Nistrului” pentru guvernul de la Chișinău și pentru comunitatea internațională. Pe deasupra, limitele entităților de jure U.T.A.N. și de facto R.M.N. nu corespund integral: U.T.A.N. cuprinde teoretic 5 raioane (Camenca, Rîbnița, Dubăsari, Grigoriopol și Slobozia), în timp ce R.M.N. se întinde concret peste 4,5 dintre raioanele transnistrene (Camenca, Rîbnița, jumătate din Dubăsari, Grigoriopol și Slobozia), două municipii (Tighina și Tiraspol), și peste câteva părți de pe malul drept al Nistrului, din raioanele Anenii Noi și Căușeni. Așadar, guvernul de drept de la Chișinău controlează o mică parte din U.T.A.N. (jumătate din raionul Dubăsari) în timp ce R.M.N. controlează teritorii care nu fac parte din U.T.A.N. (municipiul Tighina și părți din raioanele Căușeni și Anenii Noi).
Partea Moldovei de la est de fluviul Nistru, Transnistria, deși este populată în majoritate relativă de băștinași, etnici moldoveni/români - 32%, față de 30% ruși și 29% ucraineni, se află sub controlul autorităților pro-ruse, majoritari în municipiul Tiraspol, care au autoproclamat independența în 1992, temându-se de o posibilă reunificare a Republicii Moldova cu România. O parte din forțele ruse staționate în zonă de pe vremea URSS (armata a 14-a) se află încă în regiune, în ciuda faptului că Rusia promisese în mod oficial retragerea lor prin semnarea Înțelegerii de la Istanbul în 1999 din cadrul reuniunii OSCE.
Unitățile administrativ-teritoriale Statutul satului (comunei), orașului (municipiului) se elaborează în baza statutului-cadru, aprobat de Parlament, și se aprobă de consiliul local.
Statutul special de autonomie al localităților din stînga Nistrului și al unor localități din sudul țării se stabilește prin legi organice, potrivit art. 111 din Constituția Republicii Moldova.
Organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova se efectuează pe două niveluri: satele (comunele) și orașele (municipiile) constituie nivelul întîi, raioanele constituie nivelul al doilea.
Satul este o unitate administrativ-teritorială care cuprinde populația rurală unită prin teritoriu, condiții geografice, relații economice, social-culturale, tradiții și obiceiuri.
Două sau mai multe sate se pot uni, formând o singură unitate administrativ-teritorială numită comună.
Satul în care își are sediul consiliul sătesc (comunal) este numit sat-reședință. Comuna poartă denumirea satului-reședință.
Orașul este o unitate administrativ-teritorială mai dezvoltată decît satul din punct de vedere economic și social-cultural, cu structuri edilitar-gospodărești, industriale și comerciale corespunzătoare, a cărei populație în mare parte este încadrată în industrie, în sfera deservirii publice și în diferite domenii de activitate intelectuală, în viața culturală și politică.
În condițiile legii, unele orașe pot fi declarate municipii.
Municipiul este o localitate de tip urban cu un rol deosebit în viața economică, social-culturală, științifică, politică și administrativă a țării, cu importante structuri industriale, comerciale și instituții din domeniul învățămîntului, ocrotirii sănătății și culturii. Statutul de municipiu a fost atribuit prin Legea Nr. 764 din 27.12.2001 privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova orașelor Chișinău, Bălți, Bender, Comrat, Tiraspol. Municipiul Chișinău este capitala Republicii Moldova. Statutul municipiului Chișinău este reglementat prin lege organică.
Raionul este o unitate administrativ-teritorială alcătuită din sate (comune) și orașe, unite prin teritoriu, relații economice și social-culturale. Orașul în care își are sediul consiliul raional este numit oraș-reședință. Raionul poartă denumirea orașului-reședință. Hotarele administrative ale raionului reprezintă perimetrul suprafeței localităților incluse în componența acestuia și care coincide cu hotarele dintre localitățile raionului dat și localitățile raionului limitrof.
Satelor și orașelor care, datorită condițiilor climaterice, balneologice și înzestrării lor edilitar-gospodărești, prezintă o importanță deosebită pentru sănătatea și odihna populației li se atribuie, prin hotărîre a Guvernului, statut de stațiune balneoclimaterică.
Satelor și orașelor care au o importanță deosebită în domeniul economiei naționale, precum și pentru istoria sau cultura statului, prin hotărîre a Guvernului, li se poate atribui statut de nod feroviar, centru istoric, centru cultural.
Formarea, desființarea și schimbarea statutului unității administrativ-teritoriale se efectuează de către Parlament după consultarea cetățenilor, o dată în patru ani, cu cel puțin 6 luni înainte de alegerile parlamentare.
Unitatea administrativ-teritorială de sine stătătoare se formează dacă are o populație, de regulă, de cel puțin 1500 de locuitori și dispune de mijloace financiare suficiente pentru întreținerea aparatului primăriei și instituțiilor sferei sociale.
În cazuri excepționale, Parlamentul poate stabili, prin lege organică, formarea unei unități administrativ-teritoriale de sine stătătoare cu un număr de locuitori mai mic decît cel prevăzut de lege, modificînd anexa respectivă a legii.
Modificarea hotarelor unității administrativ-teritoriale cauzată de necesitatea transferării localităților dintr-o unitate administrativ-teritorială în alta, precum și transferarea centrului administrativ se efectuează de către Parlament după consultarea cetățenilor.
Conceptul noii reforme administrației publice locale Prezentat pe data de 8 aprilie 2026, la o conferință de presă de către Alexei Buzu, secretarul general al Cancelariei de Stat, unul din obiectivele administrației publice locale din Republica Moldova ar fi trecerea de la 32 raioane la 10, acestea ne fiind încă anunțate. Procesul de amalgamare a localităților fiind simplificat, scopul final fiind ca o primărie să aibă cel puțin 3.000 de locuitori. Harta administrativă va fi definitivată abia spre toamnă. Strategia de reformă, adoptată încă în 2023, includea două variante: reorganizarea în cinci regiuni sau 10 regiuni/districte.
Localități În Moldova sunt în total 1.682 de localități. 13 din ele au statut de municipii. Alte 54 localități au statut de orașe în componența cărora sunt incluse 41 de localități. 910 localități au statut de comună sau sat-comună (fostele soviete sătești, în tabel incluse la categoria comune) și 660 sunt sate subordonate acestor comune.
Situația localităților este prezentată la data modificării Legii nr. 764 de la 28 iunie 2025.
+ N.o. Tip Denumire Municipii Localități din componența municipiilor Orașe Localități din componența orașelor Sate (comune) Localități din componența comunelor Total 1 municipiu Chișinău 1 - 7 4 11 12 35 2 Bălți 1 - - - 2 - 3 3 Bender 1 - - - 1 - 2 4 regiune autonomă Găgăuzia 2 - 1 1 23 5 32 5 regiune cu statut disputat Unitățile administrativ-teritoriale din stînga Nistrului 1 - 9 2 69 66 147 6 raion Anenii Noi - - 1 5 25 14 45 7 Basarabeasca - - 1 - 6 3 10 8 Briceni - - 2 - 26 11 39 9 Cahul 1 1 - - 36 17 55 10 Cantemir - - 1 - 26 24 51 11 Călărași - - 1 1 27 15 44 12 Căușeni - - 2 1 28 17 48 13 Cimișlia - - 1 3 22 13 39 14 Criuleni - - 1 2 24 16 43 15 Dondușeni - - 1 - 21 8 30 16 Drochia - - 1 - 27 12 40 17 Dubăsari - - - - 11 4 15 18 Edineț 1 2 1 2 30 13 49 19 Fălești - - 1 1 30 44 76 20 Florești - - 3 - 37 34 74 21 Glodeni - - 1 1 18 15 35 22 Hîncești 1 - - -38 24 63 23 Ialoveni - - 1 - 24 9 34 24 Leova - - 2 4 20 14 40 25 Nisporeni - - 1 - 22 16 39 26 Ocnița - - 3 - 18 12 33 27 Orhei 1 - - - 37 37 75 28 Rezina - - 1 3 24 13 41 29 Rîșcani - - 2 6 26 21 55 30 Sîngerei - - 2 1 24 43 70 31 Soroca 1 - - - 34 33 68 32 Strășeni 1 1 1 1 25 10 39 33 Șoldănești - - 1 - 22 10 33 34 Ștefan-Vodă - - 1 - 22 3 26 35 Taraclia - - 2 - 13 11 26 36 Telenești - - 1 2 30 21 54 37 Ungheni 1 - 1 1 31 40 74 Total 13 4 54 41 910 660
Această listă include raioanele și unitățile autonome ordonate după numărul populației (fără Unitățile administrativ-teritoriale din stînga Nistrului), la 1 ianuarie 2015:
Populație de unitățile administrativ-teritoriale
Raioane
RaionLoc de RaionPreședinteSuprafața,km²Populație (2024)Densitate,loc./km² (2024)Localități Anenii NoiAnenii NoiVladimir Vâzdoagă 887.657,687 65.045 BasarabeascaBasarabeascaNatalia Cara294.514,914 50.610 BriceniBriceniEfimia Bendulac814.446,894 57.639 CahulCahulAvram Micinschi1,545.372,775 47.155 CantemirCantemirIon Balan868.733,181 38.251 CălărașiCălărașiIlie Rău753.543,864 58.244 CăușeniCăușeniIlie Gluh1,185.257,261 48.348 CimișliaCimișliaIon Veveriță923.730,986 33.539 CriuleniCriuleniVitalie Rotaru 687.952,926 76.943 DondușeniDondușeniAnastasie Pavlov644.128,108 43.630 DrochiaDrochiaAndrei Marian 999.953,738 53.740 DubăsariCocieriGrigore Policinschi309.221,781 70.415 EdinețEdinețOleg Scutaru 932.950,429 54.149 FăleștiFăleștiValeriu Muduc1,072.656,039 52.276 FloreștiFloreștiȘtefan Paniș1,108.253,264 48.174 GlodeniGlodeniValeriu Țarigradschi 754.235,829 47.535 HînceștiHînceștiGrigore Cobzac1,472.169,462 47.263 IaloveniIaloveniNicolae Andronache783.574,458 95.034 LeovaLeovaEfrosinia Grețu 764.628835 37.740 NisporeniNisporeniVasile Bîtcă 629.0 36,413 57.939 OcnițaOcnițaIon Tomai 598.7 31,610 52.833 OrheiOrheiIon Ștefârță1,228.3 79,242 64.575 RezinaRezinaEleonora Graur 621.8 30,243 48.641 RîșcaniRîșcaniIon Parea 936.0 43,652 46.655 SîngereiSîngereiGheorghe Meaun1,033.755,93354.170 SorocaSorocaVeaceslav Rusnac1,040.458,60956.368 StrășeniStrășeniPetru Voloșciuc729.161,36284.239 ȘoldăneștiȘoldăneștiAlexandru Relițchi598.425,39442.433 Ștefan VodăȘtefan VodăVasile Buzu99862,07262.226 TaracliaTaracliaVasile Plagov673.9 26,435 39.226 TeleneștiTeleneștiBoris Burcă848.6 41,452 48.854 UngheniUngheniIurie Toma1,082.6 75,804 70.074
Municipiu
MunicipiuPrimarSuprafața,km²Populație (2024)Densitate,loc./km² (2024)Localități ChișinăuIon Ceban571.6720,1281,259.835 BălțiAlexandr Petkov77.694,5461,218.33 Tighinanone¹972
UAT
UATPrimarLiderSuprafața,km²Populație (2024)Densitate,loc./km² (2024)Localități GăgăuziaComratEvghenia Guțul1,848.5103,66856.132 Unitățile administrativ-teritoriale din stînga NistruluiTiraspolfără¹4,163147
Reformele administrativ-teritoriale 300px|right|thumb|Împărțirea administrativă a Republicii Democratice Moldovenești în 1917. thumb|300px|Cele 9 județe ale Republicii Moldova (1998-2001) cu unitățile teritoriale autonome ale Nistrului și Găgăuziei. Istoria unei țări poate fi citită și după dezvoltarea administrativ-teritorială a ei.