Mihail Bejan (în maghiară Bésán Mihály; ) a fost un jurist, notar public, om politic, cărturar și traducător român, deputat în Parlamentul de la Budapesta. A rămas în istoria culturii române drept primul traducător în limba română al cronicii medievale Gesta Hungarorum a notarului Anonymus.
Biografie Originea și studiile Mihail Bejan s-a născut la data de 5 noiembrie 1838 în localitatea Gurbediu (pe atunci Tenkegörbed, în comitatul Bihor). Tatăl său era preot ortodox. A urmat cursurile secundare la liceul din Oradea. În anul 1859 s-a înscris la Facultatea de Drept a Universității din Pesta. În timpul studenției, a fost membru activ al Societății studenților români din Pesta (înființată în anul 1862). La 26 decembrie 1864 a promovat examenul riguros de doctorat în științe juridice.
În aceeași perioadă a participat la viața culturală a comunității românești din capitala Ungariei; alături de scriitorul Iosif Vulcan, a fost unul dintre fondatorii și animatorii revistei beletristice Aurora Română, apărută la Budapesta între anii 1863 și 1865.
Activitatea juridică și politică parlamentară Cariera profesională în magistratură a început-o la Tribunalul Regesc din Arad, unde a activat inițial ca subnotar (alrefendar), devenind ulterior jurat/asesor al aceleiași instanțe. În anul 1872 a avansat în funcția de judecător supleant la Curtea Regală de Apel din Pesta (Pesti Királyi Ítélőtábla).
Tot în anul 1872 a fost ales deputat în Parlamentul Ungariei pentru circumscripția electorală Făget, mandat pe care l-a exercitat până în anul 1875. În forul legislativ s-a remarcat în special în cadrul dezbaterilor asupra proiectului de lege privind notarii publici regali, pledând ferm pentru dreptul de utilizare a limbilor minorităților naționale în administrație și justiție.
Notar public și personalitate a Lugojului
În anul 1875, ministrul justiției l-a numit notar public regal la Lugoj, oraș unde s-a stabilit definitiv și unde a desfășurat o amplă activitate administrativă, profesională și edilitară: Activitatea profesională: A fost o figură marcantă a breslei notariale, fiind ales în repetate rânduri membru în consiliul de conducere al Camerei Notarilor Publici Regali din Timișoara. Activitatea politică locală: S-a implicat în conducerea comitatului în calitate de membru virilist (contribuabil de frunte cu drept de vot în adunarea comitatensă). În anul 1881, împreună cu avocatul lugojean Titu Hațeg, a pus bazele „Partidului Dreptății” (în maghiară Jogpárt), o grupare politică românească de opoziție moderată la nivel comitatens. Datorită demersurilor sale, în anul 1886 s-a obținut ca în dezbaterile adunărilor comitatului să se utilizeze limba română alături de cea maghiară. Viața culturală și edilitară: În 1881 a preluat conducerea comitetului de inițiativă pentru ridicarea unei clădiri destinate unui teatru permanent în Lugoj. Demersul s-a materializat în anul 1900, când a fost inaugurat Teatrul Orășenesc din Lugoj (astăzi Teatrul Municipal „Traian Grozăvescu”). Palatul Bejan: Între anii 1901 și 1904 a finanțat construirea unui impozant edificiu lângă podul peste râul Timiș din Lugoj, cunoscut drept Palatul Bejan (sau Palatul Bésán). Imobilul a găzduit biroul notarial și locuința sa, găzduind totodată celebra cafenea „Corso” și filiala Băncii din Ungaria de Sud (Délmagyarországi Bank).
Activitatea publicistică și științifică Mihail Bejan a manifestat un interes deosebit pentru științele juridice, etnografie și istorie. A colaborat cu studii și articole în periodicul de specialitate al notarilor (Királyi Közjegyzők Közlönye), precum și în alte publicații de drept. De asemenea, a publicat culegeri folclorice, etnografice și documente istorice, fiind membru al Societății Maghiare de Istorie (Magyar Történelmi Társulat).
Cea mai importantă realizare cărturărească a sa este prima traducere în limba română a cronicii notarului anonim al regelui Béla al III-lea, Gesta Hungarorum. Traducerea a apărut inițial în numerele din ianuarie–februarie 1899 ale revistei sibiene Transilvania, fiind ulterior tipărită și în volum de sine stătător, în ediție bilingvă (textul original în limba latină alături de tălmăcirea în română).
Familia Mihail Bejan a fost căsătorit cu Lívia Athanasievits (fiica deputatului Sándor Athanasievits), cu care a avut cinci copii: Cornel Bejan, devenit notar public regal la Buziaș; Virgil Bejan, ulterior notar public regal; Alexandru Bejan, ofițer militar; Zeno Bejan, farmacist; Cornelia Bejan, pianistă amatoare.
Sfârșitul vieții și memoria A încetat din viață la 31 martie 1908, la vârsta de 70 de ani, la Lugoj. A fost înmormântat în cimitirul ortodox din localitate. Personalitatea sa a sintetizat profilul funcționarului public și omului politic loial statului, îmbinat cu devotamentul unui patriot român implicat în afirmarea culturală a comunității sale. În semn de omagiu, pe fosta sa casă din Lugoj a fost montată o placă memorială.
Note
Categorie:Nașteri în 1838 Categorie:Nașteri pe 5 noiembrie Categorie:Decese în 1908 Categorie:Decese pe 31 martie Categorie:Oameni din județul Bihor Categorie:Juriști români Categorie:Creștini ortodocși români Categorie:Deputați români în Dieta Ungariei Categorie:Traducători români Categorie:Istorici români Categorie:Absolvenți ai Universității din Budapesta