Cauza Buhuceanu și alții împotriva României (cererea nr. 20081/19 și alte 20 de cereri) reprezintă o cauză istorică soluționată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), prin care s-a statuat că România are obligația pozitivă de a asigura recunoașterea și protecția juridică adecvată a cuplurilor formate din persoane de același sex.

Hotărârea a fost pronunțată la data de 23 mai 2023 de către Camera a Patra a CEDO și a devenit definitivă la 25 septembrie 2023, după ce instanța europeană a respins contestația formulată de Guvernul României. Decizia obligă statul român să adopte un cadru legislativ, cum ar fi parteneriatul civil, care să ofere drepturi fundamentale și recunoaștere oficială acestor familii.

Context În perioada 2019–2020, un număr de 21 de cupluri formate din persoane de același sex, însumând un total de 42 de reclamanți susținuți de asociația ACCEPT, au dat în judecată statul român la CEDO. Reclamanții principali ai acestui demers au fost activiștii Florin Buhuceanu și Victor Ciobotaru.

Cuplurile au reclamat faptul că lipsa oricărei forme de recunoaștere juridică a relațiilor lor le încalcă dreptul la demnitate, precum și dreptul la viață privată și de familie, creând o serie de dezavantaje majore în viața de zi cu zi. Printre problemele semnalate s-au numărat imposibilitatea de a moșteni partenerul în absența unui testament (care oricum putea fi atacat în instanță), lipsa dreptului de a lua decizii medicale de urgență în spitale pentru partener, precum și incapacitatea de a beneficia de asigurare de sănătate prin coasigurare sau de a accesa credite bancare comune ca familie. De asemenea, reclamanții au invocat și lipsa dreptului la concediu de deces în cazul pierderii partenerului de viață.

La nivel național, Codul Civil al României interzice explicit în articolul 277 atât căsătoriile între persoane de același sex, cât și recunoașterea parteneriatelor civile încheiate în străinătate. Această prevedere a rămas în vigoare deși Curtea Constituțională a României stabilise încă din anul 2018, în cauza Coman-Hamilton, că aceste cupluri beneficiază pe deplin de dreptul la viață de familie.

Hotărârea CEDO La 23 mai 2023, Curtea s-a pronunțat cu o majoritate de 5 voturi la 2, stabilind că România a încălcat Articolul 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, referitor la dreptul la respectarea vieții private și de familie.

În motivarea sa, Curtea a reținut că statele semnatare au o obligație pozitivă de a asigura un cadru juridic adecvat pentru cuplurile de același sex, iar protecția oferită de lege trebuie să fie una reală, capabilă să acopere nevoile materiale și sociale stringente, precum aspectele succesorale, alimentare sau medicale. În plus, instanța europeană a subliniat că argumentele Guvernului României bazate pe opoziția majorității populației sau pe păstrarea valorilor tradiționale nu pot justifica privarea acestor cupluri de drepturile lor de bază. Având în vedere constatarea încălcării Articolului 8, instanța a considerat că nu mai este necesar să examineze separat capătul de cerere întemeiat pe Articolul 14, care viza interzicerea discriminării.

Evoluția ulterioară și impactul Guvernul României a contestat inițial decizia, solicitând retrimiterea cauzei către Marea Cameră a CEDO. Totuși, la 25 septembrie 2023, completul Marii Camere a respins cererea de reexaminare, transformând hotărârea inițială într-una definitivă și obligatorie pentru statul român.

După rămânerea definitivă a hotărârii, reacțiile politice și sociale din România au fost diverse. Asociația ACCEPT și comunitatea LGBT+ au cerut adoptarea de urgență a legislației privind parteneriatul civil, în timp ce Biserica Ortodoxă Română și-a menținut opoziția fermă, declarând că o asemenea reglementare ar reprezenta o legalizare a concubinajului și o subminare a familiei tradiționale. În noiembrie 2023, premierul Marcel Ciolacu a declarat public că societatea românească nu este pregătită pentru o astfel de decizie și că punerea în aplicare nu reprezintă o prioritate urgentă pentru guvernul său.

În prezent, România este monitorizată de Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei în ceea ce privește executarea hotărârii. Comitetul supraveghează măsurile adoptate de autorități și poate exercita presiuni instituționale pentru asigurarea punerii în aplicare a deciziei.

Note

Vezi și

Drepturi LGBT în România Relu Adrian Coman și alții împotriva Inspectoratului General pentru Imigrări și a Ministerului Afacerilor Interne Căsătorii între persoane de același sex în România Legături externe Hotărârea completă în limba engleză pe portalul HUDOC al CEDO. Traducerea oficială în limba română a hotărârii și a opiniilor separate pe site-ul Ministerului Justiției / HUDOC. Categorie:Drepturi LGBTQ în România Categorie:2023 în România Categorie:Cazuri judiciare în România