miniatura|În serviciu la bordul SM U-5 Georg Ludwig Ritter von Trapp Heeresgeschichtliches Museum / Militärhistorisches Institut (Hrsg.): Das Heeresgeschichtliche Museum im Wiener Arsenal. Verlag Militaria, Wien 2016, , S. 164 (4 aprilie 1880 – 30 mai 1947) a fost ofițer în Marina Austro-Ungară și capul familiei Trapp. După naturalizarea membrilor familiei ca cetățeni americani, numele de familie a fost simplificat în „Trapp”, renunțându-se la particula nobiliară „von”.
Trapp a fost cel mai de succes comandant de submarine austro-ungar din Primul Război Mondial, scufundând 11 nave comerciale aliate cu un total de 47.653 tone de tonaj brut și două nave de război aliate cu un deplasament de 12.641 tone. Realizările lui Trapp în timpul Primului Război Mondial i-au adus numeroase decorații, inclusiv Ordinul Militar al Mariei Tereza.
Prima sa soție , Agathe Whitehead, a murit de scarlatină în 1922, lăsând în urmă șapte copii. Trapp a angajat-o pe Maria Augusta Kutschera să-i îndrume una dintre fiice și s-a căsătorit cu ea în 1927. Și-a pierdut cea mai mare parte a averii în Marea Depresiune, așa că familia s-a orientat spre cântat ca modalitate de a-și câștiga existența. Trapp a refuzat un post în Marina Germană după Anschluss și a emigrat cu familia sa în Statele Unite.
După moartea sa, în 1947, casa familiei din Stowe, Vermont, a devenit Cabana Familiei Trapp. Memoriile Mariei von Trapp din 1949 , „Povestea cântăreților familiei Trapp”, au fost adaptate în filmul vest-german „Familia Trapp ” (1956), care a servit drept bază pentru musicalul Rodgers și Hammerstein „Sunetul muzicii” (1959) și pentru adaptarea cinematografică din 1965, regizată de Robert Wise.
Tinerețe Georg Ludwig Ritter von Trapp s-a născut în Zara, în Regatul Dalmației, pe atunci un teritoriu al Imperiului Austro-Ungar, acum în Croația. Tatăl său, Fregattenkapitän August Johann Trapp (1836-1884), a fost ofițer de marină, iar mama sa, Hedwig Wepler (1855-1911) imigrase pe coasta Adriaticii din Marele Ducat al Hessei. Tatăl său fusese ridicat la rangul de nobilime austriacă cu titlul ereditar de Ritter , după ce fusese numit membru al Ordinului Coroanei de Fier; a murit de febră tifoidă în 1884 (la vârsta de patruzeci și opt de ani), când Georg avea patru ani. Sora mai mare a lui Trapp a fost artista austriacă Hede von Trapp, iar fratele său, Werner, a murit în 1915 în timpul Primului Război Mondial.
Carieră navală În 1894, la vârsta de paisprezece ani, Trapp a călcat pe urmele tatălui său și s-a alăturat Marinei Austro-Ungare, intrând la Academia Navală Imperială și Regală din Fiume. Ca parte a educației obligatorii, toți cadeții de marină erau învățați să cânte la un instrument muzical; Georg von Trapp a ales vioara. A absolvit patru ani mai târziu și a finalizat doi ani de călătorii de antrenament ulterioare, inclusiv una în Australia, ca cadet la bordul corvetei de antrenament cu vele SMS Saida II. În călătoria spre casă, a vizitat Țara Sfântă, unde a întâlnit un călugăr franciscan care l-a dus într-un tur al tuturor locurilor biblice pe care dorea să le vadă. Printre altele, Trapp a cumpărat șapte sticle de apă din râul Iordan, care au fost folosite ulterior pentru a boteza primii săi șapte copii.
În 1900, a fost repartizat la crucișătorul protejat și a fost decorat pentru performanța sa în timpul Rebeliunii Boxerilor din China, în care a participat la asaltul asupra Forturilor Taku. În 1902, a promovat examenul final de ofițer și a fost numit Fregattenleutnant (locotenent de fregată, echivalent cu sublocotenent) în mai 1903. Era fascinat de submarine și, în 1908, a profitat de oportunitatea de a se transfera la noua ramură de submarine a marinei, sau U-boot-Waffe, fiind promovat la Linienschiffsleutnant (locotenent de navă de linie sau locotenent) în noiembrie anul acesta. În 1910, i s-a dat comanda noului submarin A comandat U-6 până în 1913.
Primul Război Mondial La 17 aprilie 1915, Trapp a preluat comanda submarinului SM U-5. A efectuat nouă patrulări de luptă la bordul U-5 și a scufundat două nave de război inamice. Una dintre acestea a fost crucișătorul blindat francez Léon Gambetta, scufundat la coordonatele 39°30′N 18°15′E, la 27 aprilie 1915, la 25 de kilometri — 13 mile marine; 16 mile — la sud de Capul Santa Maria di Leuca. Prin urmărirea și scufundarea navei Gambetta, Trapp a obținut un succes remarcabil.
Puțin peste trei luni mai târziu, la 5 august 1915, el a scufundat submarinul italian Nereide, la coordonatele 42°23′N 16°16′E, la 250 de metri — 270 de yarzi — de insula Pelagosa / Palagruža. De asemenea, la 29 august 1915, a capturat vasul cu aburi grecesc Cefalonia în apropiere de Durazzo.
Unele surse îi atribuie în mod eronat lui Trapp scufundarea transportorului italian de trupe și crucișător comercial înarmat Principe Umberto, eveniment care a provocat cea mai mare pierdere de vieți omenești dintr-un atac submarin în Primul Război Mondial. În realitate, însă, nava a fost scufundată de U-5 sub comanda ulterioară a lui Friedrich Schlosser.
Trapp a fost transferat la , fostul submarin francez Curie, care fusese scufundat și recuperat de Marina Austro-Ungară. El a efectuat încă zece patrule de război în submarinul mult mai mare, atacând nave comerciale în loc de nave de război. Între aprilie 1917 și octombrie 1917, U-14 a scufundat 11 nave comerciale aliate sub comanda lui Trapp.
În mai 1918, a fost promovat la gradul de Korvettenkapitän (echivalent cu locotenent-comandant ) și i s-a dat comanda bazei de submarine de la Cattaro, în Golful Kotor . Cu toate acestea, înfrângerea Austro-Ungariei în Primul Război Mondial a dus la prăbușirea imperiului. Teritoriul Imperiului Austro-Ungar a fost împărțit între șapte țări, Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor păstrând cea mai mare parte a coastei maritime. Republica Germano-Austria era fără ieșire la mare și nu mai avea marină, punând capăt carierei navale a lui Trapp.
Înregistrare de război Patrulele lui Trapp la bordul navelor U-5 și U-14 l-au transformat în cel mai de succes comandant de submarine austro-ungar din Primul Război Mondial, scufundând 11 nave comerciale aliate cu un total de 47.653 tone de tonaj brut și două nave de război aliate cu un deplasament total de 12.641 tone.
Prima căsătorie și averea moștenită Trapp s-a căsătorit cu Agathe Gobertina Whitehead, fiica cea mare și al treilea copil al contesei Agathe Gobertina von Breunner-Enckevoirth (1856–1945), nobilă austro-ungară, și al cavalerului John Whitehead (1854–1902), fiul lui Robert Whitehead (1823–1905), care a inventat torpila modernă și partener la fabrica de torpile Fiume Whitehead a familiei (nu, așa cum se spune frecvent, o nepoată a ministrului guvernului britanic St John Brodrick, primul conte de Midleton ). Guvernul britanic a respins invenția lui Whitehead, dar împăratul austriac Franz Josef l-a invitat să deschidă o fabrică de torpile în Fiume. Prima comandă a lui Trapp a fost submarinul U-6, care a fost lansat la apă de Agathe.
Averea moștenită de Agathe a susținut cuplul și le-a permis să-și întemeieze o familie, iar în următorii zece ani au avut doi fii și cinci fiice. Primul lor copil a fost Rupert, născut pe 1 noiembrie 1911 la Pula, în timp ce cuplul locuia la Pina Budicina 11.The Villa Trapp is at Pina Budicina 11 at Ceilalți copii ai lor au fost: Agathe, tot născută în Pula; Maria Franziska, Werner; Hedwig și Johanna, toate născute la casa familiei, Erlhof, din Zell am See;The Erlhof is at și Martina, născută la Martinsschlössel din Klosterneuburg, după care a fost numită.The Martinsschlössel is at
Pe 3 septembrie 1922, Agathe von Trapp a murit de scarlatină, contractată de la fiica sa, Agathe. Trapp a achiziționat apoi Vila Trapp din Aigen, o suburbie a orașului Salzburg, și și-a mutat familia acolo în 1924.The family villa in Aigen is at În această perioadă, a ținut mai multe prelegeri și a realizat interviuri despre cariera sa navală.
A doua căsătorie În jurul anului 1926, Maria Franziska se recupera după o boală și nu putea merge la școală, așa că Trapp a angajat-o ca tutore pe Maria Augusta Kutschera, o novice de la mănăstirea Nonnberg din apropiere. S-au căsătorit pe 26 noiembrie 1927, când el avea 47 de ani, iar ea 22.[ mai bine sursă Au ] trei copii: Rosmarie, născută pe 8 februarie 1929, Eleonore (numită Lorli), născută pe 14 mai 1931, și Johannes, născut pe 17 ianuarie 1939 în Pennsylvania.
Trecerea la muzică stanga|miniatura|Cei doi fii mai mari ai lui Trapp, Rupert (dreapta) și Werner, în uniforme ale armatei americane, citind partituri pe 24 ianuarie 1946 În 1935, banii lui Trapp, moșteniți de la prima sa soție (cu legături cu Anglia), au fost investiți într-o bancă din Anglia. Austria se afla sub presiunea economică a unei Germanii ostile, iar băncile austriece se aflau într-o poziție precară. Trapp a căutat să-l ajute pe un prieten din domeniul bancar, Auguste Caroline Lammer (1885–1937), așa că și-a retras cea mai mare parte a banilor din Londra și i-a depus la o bancă austriacă. Banca a dat faliment, ștergând cea mai mare parte din averea substanțială a familiei.
Cam în acea perioadă, un preot catolic, Franz Wasner, îi instruia pe copii în muzică. În jurul anului 1936, Lotte Lehmann a auzit familia cântând și le-a sugerat să susțină concerte plătite. Când cancelarul austriac Kurt von Schuschnigg i-a auzit la radio, i-a invitat să cânte la Viena. Părintele Wasner a devenit directorul muzical al grupului.
Plecarea din Austria Conform memoriilor Mariei von Trapp, Georg von Trapp s-a aflat într-o situație dificilă după preluarea Austriei de către Germania în 1938. I s-a oferit o numire în Marina Germană . Aceasta era o propunere tentantă, mai ales când Georg von Trapp considera progresele tehnologice ale submarinelor din anii 1930 de neconceput în comparație cu cele pe care le comandase cândva în Primul Război Mondial, dar Trapp a decis să refuze oferta din opoziție față de ideologia nazistă. De asemenea, a refuzat politicos cererea ca corul familiei să cânte la concertul de ziua lui Hitler . După ce fiul său cel mare și-a anunțat, de asemenea, intenția de a refuza să beneficieze de legislația antisemită și de a refuza, în mod similar, un post medical la un prestigios spital din Viena, care tocmai îi concediase pe toți medicii evrei, Georg von Trapp și-a dat seama că lucrurile se apropiau. Și-a chemat toți copiii și i-a avertizat că nicio familie nu putea refuza în siguranță trei oferte succesive din partea unui om precum Adolf Hitler. După ce Georg i-a sfătuit că trebuie să aleagă între o viață confortabilă sau să devină refugiați și să-și păstreze onoarea, familia Trapp a decis să emigreze din Austria nazistă.
La plecarea din Austria, familia Trapp a călătorit cu trenul în Italia (nu peste munți pe jos în Elveția, așa cum este descris în Sunetul Muzicii ). Familia avea un contract cu o agentă de rezervări americană când au plecat din Austria. Odată ajunși în Italia, au contactat agentul și au solicitat biletul pentru America, călătorind mai întâi la Londra, înainte de a naviga spre Statele Unite pentru primul lor turneu de concerte.
În 1939, familia s-a întors în Europa pentru a face turnee în Scandinavia, sperând să-și continue concertele în orașe aflate dincolo de raza de acțiune a celui de-al Treilea Reich. În acest timp, s-au întors la Salzburg pentru câteva luni înainte de a se întoarce în Suedia pentru a încheia turneul. De acolo, au călătorit în Norvegia pentru a începe călătoria înapoi în Statele Unite în septembrie 1939, imediat după izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial.