Divizia 11 Voluntari Panzergrenadier SS Nordland (în ) a fost o divizie a Waffen-SS formată în principal din germani și etnici germani din România, dar și din voluntari străini din Europa de Vest. Ca parte a Grupul de Armate Nord, divizia a participat la acțiuni militare în Statul Independent al Croației și pe Frontul de Răsărit în timpul Al Doilea Război Mondial.

Formare În februarie 1943, Hitler a ordonat crearea unei divizii SS ai cărei ofițeri să fie voluntari străini. În martie 1943, regimentul SS-Panzergrenadier-Regiment Nordland a fost separat de Divizia SS Wiking pentru a fi utilizat ca nucleu al noii divizii.Littlejohn (1987) p. 52. Cele două regimente de Panzergrenadier (infanterie motorizată) ale diviziei au primit denumiri care făceau referire la țările de origine ale recruților respectivi: SS-Panzergrenadier-Regiment 23 Norge (Norvegia) și SS-Panzergrenadier-Regiment 24 Danmark (Danemarca). Totuși, la momentul sosirii diviziei pe Frontul de Răsărit, în toamna anului 1943, aproape 80%III. (germ.) SS-Panzerkorps, IIa, TB, 31.03.1944, National Archives Microfilm Publication T354, roll 120, frames 3754145 - 3754147 dintre oameni erau fie Reichsdeutsche (germani din Reich), fie Volksdeutsche (etnici germani din afara granițelor).

După formarea sa în Germania, divizia a fost atașată Corpului III SS (Germanic) Panzer, aflat sub comanda SS-Obergruppenführer-ului Felix Steiner, și a fost mutată în Croația. Divizia a început operațiunile de luptă împotriva partizanilor iugoslavi în septembrie 1943.Littlejohn (1987) p. 54 La mijlocul lunii octombrie 1943, divizia a ars și a jefuit mai multe sate de sârbi din regiunea Banija din Croația și a ajutat la organizarea unei miliții colaboraționiste locale de cetnici.Radanović (2020) p. 86-91

1944–1945 Divizia, alături de restul Corpului III SS Panzer, a sosit pe frontul de lângă Leningrad și a fost trimisă în luptă împotriva atacurilor Armatei Roșii sovietice, care aveau ca scop spargerea încercuirii germane asupra orașului. Armata Roșie a forțat divizia Nordland să se retragă spre Oranienbaum. La 14 ianuarie 1944, ofensiva Krasnoe Selo–Ropșa a sovieticilor a reușit să prăbușească frontul german. Ofensiva Kingisepp–Gdov, care a urmat, a împins forțele germane până la o nouă linie defensivă în orașul Narva din nord-estul Estoniei.

Începând cu 27 iulie 1944, Nordland a luptat alături de Divizia 20 Grenadieri Waffen SS (1 Estoniană) și elemente ale Diviziei Großdeutschland în Bătălia de pe linia Tannenberg. În timpul acestor bătălii, comandanții a două regimente au fost uciși. În timp ce vizita linia frontului, comandantul diviziei, SS-Gruppenführer-ul Fritz von Scholz, a fost surprins de un baraj de artilerie și a suferit o rană gravă la cap, decedând pe 28 iulie 1944. Ulterior, SS-Brigadeführer-ul Joachim Ziegler a preluat comanda diviziei.Ailsby (1997) p. 186. După căderea Rigăi, divizia s-a retras în ceea ce a rămas cunoscut sub numele de punga de la Curlanda. De la sfârșitul lunii octombrie până în decembrie 1944, Nordland a rămas în pungă; până la începutul lunii decembrie, efectivele diviziei scăzuseră la 9.000 de oameni. În ianuarie 1945, divizia a primit ordin de deplasare către portul baltic Libau, de unde a fost evacuată pe cale maritimă.

Bătălia Berlinului

La 16 aprilie, divizia a primit ordin să apere Berlinul. În ciuda completărilor recente de efective, divizia era încă subdimensionată. În perioada 17–20 aprilie, divizia a fost implicată în lupte de-a lungul întregului său front, iar ulterior s-a retras în interiorul orașului. Pe 24 aprilie, asaltul principal al Armatei Sovietice s-a îndreptat spre zona Parcului Treptow, apărată de restul batalionului de geniști și de tancurile Tiger rămase dintr-un batalion Panzer. SS-Obersturmbannführer-ul Kausch a condus puținele tancuri și vehicule blindate într-un contraatac, reușind să oprească temporar avansul inamic. Cu toate acestea, până la prânz, Armata 5 de Șoc sovietică a reușit să înainteze din nou.Beevor (2002) p. 297. Un contraatac ulterior, efectuat de trei tunuri de asalt, a fost oprit de un singur soldat sovietic care a folosit trei dispozitive germane Panzerfaust capturate.Beevor (2002) p. 301.

La 25 aprilie, SS-Brigadeführer-ul Gustav Krukenberg a fost numit comandant al Sectorului C de Apărare (Berlin), care includea și divizia Nordland. Ziegler fusese eliberat din funcția de comandant al diviziei mai devreme în aceeași zi.Beevor (2002) pp. 301–302.

Până la 26 aprilie, sectorul Neukölln fiind puternic penetrat de grupurile de asalt sovietice, Krukenberg a pregătit poziții de retragere pentru trupele Sectorului C în jurul Hermannplatz. El și-a mutat cartierul general în clădirea operei. În timp ce Nordland se retrăgea spre Hermannplatz, trupele sale și o sută de membri ai Hitlerjugend atașați grupului au distrus 14 tancuri sovietice cu ajutorul unor Panzerfausturi; o poziție de mitralieră de lângă podul Halensee a reușit să blocheze avansul sovietic în acea zonă timp de 48 de ore.Beevor (2002) p. 303. Blindatele rămase, opt tancuri Tiger și câteva tunuri de asalt, au primit ordin să ocupe poziții în Großer Tiergarten; deși cele două divizii ale Corpului LVI Panzer condus de Weidling au reușit să încetinească avansul sovietic, nu l-au putut opri complet.Beevor (2002) p. 319.

Înaintarea forțelor sovietice în Berlin a urmat un tipar clar: bombardamente masive de artilerie, urmate de asalturi efectuate de grupuri de luptă urbane de aproximativ 80 de oameni fiecare, escortate de tancuri și sprijinite îndeaproape de artilerie. Pe 27 aprilie, rămășițele diviziei Nordland au fost împinse înapoi în districtul guvernamental central (sectorul Zitadelle), din Sectorul Z de Apărare. Cartierul general al lui Krukenberg a fost stabilit într-un vagon din stația de metrou Stadtmitte U-Bahn.Beevor (2002) p. 323. Din cele 108 tancuri sovietice distruse în districtul central, voluntarii francezi aflați sub comanda generală a lui Krukenberg au fost responsabili pentru „aproape jumătate” dintre ele.Beevor (2002) p. 352. Cu toate acestea, trupele din districtul guvernamental au fost împinse înapoi de forțele sovietice spre Reichstag și Cancelaria Reichului.Forbes (2010) p. 425.Beevor (2002) pp. 321, 323, 351–352.

La 30 aprilie, după ce s-a aflat vestea despre sinuciderea lui Hitler, s-au emis ordine ca toți cei care puteau să încerce să spargă încercuirea. Înainte de aceasta, SS-Brigadeführer-ul Wilhelm Mohnke a informat toți comandanții din sectorul Zitadelle cu privire la moartea lui Hitler și la planul de evadare.Fischer (2008), p. 49. Tentativa de evadare din Cancelaria Reichului și din Führerbunker a început la ora 23:00, pe 1 mai. Au existat zece grupuri principale care au încercat să se îndrepte spre nord-vest.Beevor (2002) p. 382.

Lupte crâncene au continuat peste tot, în special în zona podului Weidendammer. În acel sector, ceea ce mai rămăsese din divizie a fost nimicit de artileria și tunurile antitanc sovietice. Ultimul tanc Tiger al diviziei a fost scos din luptă în timp ce încerca să traverseze podul Weidendammer.Beevor (2002) pp. 382, 383. Câteva grupuri mici au reușit să ajungă la forțele americane de pe malul vestic al Elbei, dar majoritatea (inclusiv grupul lui Mohnke și oamenii din grupul lui Krukenberg) nu au avut succes. Cei mai mulți au fost uciși în lupte sau au fost luați prizonieri după ce s-au predat trupelor sovietice. Ziegler a fost rănit grav după ce grupul de evadare din care făcea parte a intrat sub focul puternic al sovieticilor, decedând pe 2 mai. Krukenberg a reușit să ajungă în Dahlem, unde s-a ascuns într-un apartament timp de o săptămână înainte de a se preda trupelor sovietice.Beevor (2002) pp. 383, 384. Pe 2 mai, ostilitățile s-au încheiat oficial prin ordinul generalului Helmuth Weidling, comandantul zonei de apărare a Berlinului.Fischer (2008), pp. 49–50.

Organizare Structura diviziei: SS-Panzergrenadier-Regiment 23 SS-Panzergrenadier-Regiment 24 Kradschützen-Regiment SS-Panzergrenadier-Division 11 SS-Panzer-Regiment 11 SS-Panzerjäger-Abteilung 11 SS-Artillerie-Regiment 11 SS-Sturmgeschütz-Abteilung 11 SS-Flak-Abteilung 11 SS-Pionier-Bataillon 11 SS-Nachrichten-Abteilung 11 SS-Feldersatz-Bataillon 11 Kommandeur der SS-Divisions-Nachschubtruppen 11 SS-Instandsetzungs-Abteilung 11 SS-Sanitäts-Abteilung 11 SS-Wirtschafts-Bataillon 11

Comandanți SS-Brigadeführer Franz Augsberger (22 martie – 1 mai 1943) SS-Gruppenführer Fritz von Scholz (1 mai 1943 – 27 iulie 1944) SS-Brigadeführer Joachim Ziegler (27 iulie 1944 – 25 aprilie 1945) SS-Brigadeführer Gustav Krukenberg (25 aprilie – 8 mai 1945)

Galerie

Note

Bibliografie

Hillblad, Thorolf – Twilight of the Gods: A Swedish Waffen-SS Volunteer's Experiences with the 11th SS-Panzergrenadier Division Nordland, Eastern Front 1944–45

Categorie:Unități militare Categorie:SS Categorie:Germania nazistă Categorie:Unități voluntare străine ale Waffen-SS