miniatura|2:3 Steagul Germaniei de la Weimar (1919–33) Legea antiprofanare a drapelului din 1932 interzicea profanarea drapelului prin „insultarea sau denigrarea cu răutate și cu intenție” a Reichului german, a statelor sale, a constituției lor, a culorilor, a drapelelor sau a Wehrmacht-ului. Legea nu a fost o lege nazistă; a fost o modificare a Codului penal german, semnată ca decret de urgență în Republica de la Weimar la 19 decembrie 1932Verordnung des Reichspräsidenten zur Erhaltung des inneren Friedens, 19. Dezember 1932, Deutsches Reichsgesetzblatt Teil I 1867-1945 : Biblioteca Națională a Austriei, ALEX Historische Rechts- und Gesetzestexte Online, accesat 17 august 2017 de Președintele Paul von Hindenburg și cabinetul Cancelarului Kurt von Schleicher. O formă revizuită a legii este încă în vigoare astăzi. miniatura|3:5 Steagul național al Germaniei (1933–35), împreună cu drapelul cu svastică. miniatura|3:5 Steagul național al Germaniei și pavilionul naval al Germaniei (1935–45) Inițial, §134a StGB proteja doar drapelul Germaniei democratice.

Legislația ulterioară, din 12 martie 1933, și din 15 septembrie 1935, au extins protecția la drapelul nazist.

Paragraful introdus de von Hindenburg la 19 decembrie 1932 §134a StGB:§134a StGB, versiune între 21 decembrie 1932 și 4 februarie 1946 : lexetius.com, accesat 17 august 2017 § 134a. Wer öffentlich das Reich oder eines der Länder, ihre Verfassung, ihre Farben oder Flaggen oder die deutsche Wehrmacht beschimpft oder böswillig und mit Überlegung verächtlich macht, wird mit Gefängnis bestraft.

Studii de caz privind aplicarea §134a

21 decembrie 1934: Acuzatul achitat pentru profanarea drapelului SS La 21 decembrie 1934, un acuzat acuzat de profanarea drapelului SS a fost achitat, deoarece însemnele unei suborganizații a NSDAP nu erau considerate protejate conform §134a StGB.

26 iulie 1935: Demonstranții din New York achitați pentru sfâșierea drapelului NSDAP La 26 iulie 1935 la New York, un grup de demonstranți s-au urcat pe SS Bremen, au smuls drapelul nazist de pe catarg și l-au aruncat în Râul Hudson. Ambasadorul german a protestat vehement, dar protestul a fost respins, cu motivarea că doar un simbol de partid a fost afectat și drapelul național nu a fost atins. La 15 septembrie 1935, ca răspuns la acest incident, Reichsflaggengesetz (Legea drapelului Reichului) (RGBl. I S. 1145) a intrat în vigoare (vezi mai jos), declarând drapelul nazist ca singurul drapel național al Germaniei și eliminând statutul de drapel național cooficial al tricolorului negru-alb-roșu al Imperiului German.

Legi care specifică care drapel este drapelul național german

Drapelul negru-roșu-alb reintrodus și drapelul nazist introdus la 12 martie 1933 După ce Partidul Nazist a preluat puterea la 30 ianuarie 1933, drapelul negru-roșu-auriu a fost rapid eliminat; o hotărâre din 12 martie a stabilit două drapele naționale legale: tricolorul imperial negru-alb-roșu reintrodus și drapelul Partidului Nazist.

Reichsflaggengesetz, 15 septembrie 1935 Reichsflaggengesetz care declara Hakenkreuzfahne ca singurul drapel național a fost anunțat la adunarea anuală de partid de la NürnbergGERMANY: Little Man, Big Doings, TIME Magazine, 23 septembrie 1935 la 15 septembrie 1935.

Versiunea actuală (la 1 ianuarie 1975) a Legii antiprofanare a drapelului miniatura|3:5 Steagul Republicii Federale Germania (1949–prezent)

Steagul Republicii Democrate Germane (1949–59) §90a StGB§90a StGB, (versiunea actuală) din 1 ianuarie 1975 : lexetius.com, accesat 17 august 2017 § 90a. Verunglimpfung des Staates und seiner Symbole. (1) Wer öffentlich, in einer Versammlung oder durch Verbreiten von Schriften 1. die Bundesrepublik Deutschland oder eines ihrer Länder oder ihre verfassungsmäßige Ordnung beschimpft oder böswillig verächtlich macht oder 2. die Farben, die Flagge, das Wappen oder die Hymne der Bundesrepublik Deutschland oder eines ihrer Länder verunglimpft, wird mit Freiheitsstrafe bis zu drei Jahren oder mit Geldstrafe bestraft. (2) Ebenso wird bestraft, wer eine öffentlich gezeigte Flagge der Bundesrepublik Deutschland oder eines ihrer Länder oder ein von einer Behörde öffentlich angebrachtes Hoheitszeichen der Bundesrepublik Deutschland oder eines ihrer Länder entfernt, zerstört, beschädigt, unbrauchbar oder unkenntlich macht oder beschimpfenden Unfug daran verübt. Der Versuch ist strafbar. (3) Die Strafe ist Freiheitsstrafe bis zu fünf Jahren oder Geldstrafe, wenn der Täter sich durch die Tat absichtlich für Bestrebungen gegen den Bestand der Bundesrepublik Deutschland oder gegen Verfassungsgrundsätze einsetzt.

Note

Categorie:Acte normative