Coronarografia (sau angiografia coronariană) este o procedură imagistică minim invazivă prin care arterele coronare sunt opacifiate cu substanță de contrast iodată și examinate sub fluoroscopie, pentru identificarea stenozelor, ocluziilor sau altor anomalii anatomice.Coronarografia, MedLife - articol medical (consultat în mai 2026).

Procedura face parte din cateterismul cardiac și rămâne metoda invazivă de referință pentru definirea anatomiei coronariene, mai ales atunci când rezultatul poate influența decizia de revascularizare percutanată sau de bypass aortocoronarian.

Indicații Coronarografia este utilizată atunci când există suspiciune clinică de boală coronariană și când definirea exactă a anatomiei coronariene este necesară pentru confirmarea diagnosticului sau alegerea tratamentului. Sindroamele coronariene acute: infarct miocardic cu supradenivelare ST (STEMI), infarct fără supradenivelare ST (NSTEMI) și angina instabilă; Angina pectorală stabilă persistentă în pofida tratamentului medicamentos optim; Test de efort sau test imagistic de stres anormal (ECG de efort, ecocardiografie de stres, scintigrafie miocardică de perfuzie); Insuficiență cardiacă nou apărută, neexplicată, pentru identificarea unei eventuale cauze ischemice; Pacienți cu aritmii ventriculare severe sau resuscitați după moarte subită cardiacă, atunci când se suspectează o cauză ischemică; Evaluarea preoperatorie înainte de chirurgia cardiacă sau în alte situații selectate, când cunoașterea anatomiei coronariene poate modifica conduita terapeutică.

Relația cu alte proceduri Coronarografia poate fi efectuată ca procedură strict diagnostică sau poate fi urmată, în aceeași sesiune, de o intervenție terapeutică de tip PCI, dacă anatomia și contextul clinic o impun. În practica modernă, interpretarea imaginilor angiografice poate fi completată în cazuri selectate de evaluare funcțională prin FFR sau iFR, precum și de imagistică intracoronariană prin IVUS ori OCT.

Tehnica procedurii Procedura se desfășoară într-un laborator de cateterism cardiac (sală de hemodinamică), de obicei cu pacientul conștient, sub anestezie locală la locul de puncție și cu monitorizare continuă a ritmului cardiac și a parametrilor hemodinamici.

Pașii principali Pregătirea câmpului steril și anestezie locală cu lidocaină la locul de abord. Puncția arterială și inserția unei teci (tub subțire valvulat) în artera radială (abord preferat astăzi), artera brahială sau artera femurală. Avansarea cateterului de diagnostic (de exemplu de tip Judkins sau Amplatz) prin teaca arterială, până la nivelul originii arterelor coronare, sub control fluoroscopic. Confirmarea poziției și opacifierea selectivă a arterelor coronare prin injectarea substanței de contrast în mai multe incidențe fluoroscopice. Înregistrarea imaginilor și aprecierea distribuției leziunilor, a severității stenozelor și a anatomiei relevante pentru tratament. Dacă se identifică leziuni semnificative, se poate continua în aceeași ședință cu o procedură de revascularizare percutanată, în funcție de indicația clinică. La final, hemostaza la locul de puncție prin compresie manuală, dispozitive de compresie radială sau dispozitive de închidere percutanate la nivel femural.

Echipamente Masă radiotransparentă și instalație fluoroscopică cu unu sau două planuri (sistem biplan); Catetere diagnostice (Judkins stânga/dreapta, Amplatz, multipurpose); Substanță de contrast radioopacă hidrosolubilă, pe bază de iod (în mod uzual joasă sau iso-osmolară); Echipamente suplimentare, atunci când sunt necesare proceduri asociate: catetere de ghidaj, fire intracoronariene și dispozitive pentru evaluare funcțională sau imagistică intracoronariană.

Ce poate fi evaluat Coronarografia oferă informații despre: Anatomia arterelor coronare (originea, traiectul, ramurile); Stenoze (gradul de îngustare, lungime, calcificare, trombi); Ocluzii acute sau cronice (CTO - chronic total occlusion); Anevrisme coronariene și alte anomalii anatomice; Restenoze intrastent; în anumite cazuri, elemente utile pentru planificarea revascularizării percutanate sau chirurgicale.

Pregătirea pacientului Înaintea procedurii sunt evaluate statusul clinic, funcția renală, riscul hemoragic și tratamentele aflate în curs. În mod obișnuit sunt necesare: hemoleucogramă, probe de coagulare, uree, creatinină și ionogramă; electrocardiogramă de repaus și ecocardiografie; evaluarea funcției renale (risc de nefropatie indusă de contrast); anamneză pentru antecedente de reacții la substanța de contrast, sângerare sau alergii medicamentoase; post alimentar și ajustarea medicației conform protocolului local și indicației medicului; reevaluarea tratamentului cu anticoagulante și antiagregante, în funcție de contextul clinic; îndepărtarea bijuteriilor, ochelarilor și a obiectelor metalice din câmpul radiologic.

Recuperare post-procedură După procedură, pacientul este supravegheat pentru depistarea complicațiilor locale sau sistemice și pentru reluarea în siguranță a mobilizării. Compresie la locul de puncție: dispozitiv compresiv radial sau compresie manuală și pansament compresiv femural; Repaus la pat sau mobilizare progresivă, în funcție de calea de abord și de hemostază; Hidratare importantă, pentru eliminarea substanței de contrast și protejarea funcției renale; Monitorizarea pulsului, a tensiunii și a locului de puncție pentru depistarea precoce a hematomului sau a pseudoanevrismului; externarea poate avea loc în aceeași zi sau după o perioadă scurtă de observație, în funcție de contextul clinic și de procedurile asociate.

Riscuri și complicații Coronarografia este considerată o procedură invazivă cu profil de siguranță bun, dar nu lipsită de riscuri.

Complicații minore hematom sau echimoze la locul de puncție; reacții vasovagale (bradicardie, hipotensiune tranzitorie); aritmii benigne, autolimitate; reacție alergică ușoară la contrast (urticarie, prurit).

Complicații majore Nefropatie indusă de contrast, mai ales la pacienții cu insuficiență renală preexistentă, diabet zaharat sau deshidratare; Infarct miocardic prin disecție sau embolizare; Accident vascular cerebral prin embolie; Aritmii ventriculare severe inducând stop cardiac; Complicații vasculare locale: pseudoanevrism, fistulă arteriovenoasă, ischemie distală, sângerare retroperitoneală (abord femural); Deces, în special la pacienții instabili sau cu comorbidități severe.

Expunere la radiații Expunerea la radiații variază în funcție de complexitatea procedurii, de durata fluoroscopiei și de necesitatea unor manevre suplimentare. În practica modernă se urmărește reducerea dozei prin optimizarea protocoalelor și preferința pentru tehnici care limitează expunerea inutilă.

Contraindicații Contraindicațiile sunt în mare parte relative, iar decizia de efectuare se bazează pe raportul risc-beneficiu: alergie severă la substanța de contrast (cu istoric de anafilaxie) - necesită premedicație și uneori abord alternativ; insuficiență renală acută sau cronică severă (eGFR redus); anemie severă; tulburări severe ale coagulării sau trombocitopenie severă necorectate; hipertensiune arterială necontrolată; febră sau infecții active; insuficiență cardiacă acută decompensată (relativă); sarcină (relativă, din cauza expunerii la radiații).

Istoric Dezvoltarea coronarografiei moderne este legată de evoluția cateterismului cardiac și a tehnicilor de cineangiografie. Un reper timpuriu a fost demonstrația lui Werner Forssmann privind posibilitatea cateterizării cardiace la om. Ulterior, Mason Sones și Earl Shirey au descris coronarografia selectivă cineangiografică, metodă care a stat la baza utilizării clinice moderne a investigației. Dezvoltarea ulterioară a angioplastiei coronariene transluminale percutanate a transformat laboratorul de cateterism dintr-un spațiu exclusiv diagnostic într-unul diagnostic și terapeutic.

Tendințe moderne Abordul radial este preferat în multe centre, prin asocierea cu o recuperare mai rapidă și mai puține complicații hemoragice la locul de puncție. Evaluarea funcțională prin FFR/iFR este utilizată pentru aprecierea semnificației hemodinamice a stenozelor intermediare. Imagistica intracoronariană (IVUS, OCT) are un rol tot mai important în caracterizarea leziunilor și în optimizarea tratamentului percutanat.

Note și referințe

Bibliografie și surse Coronarografia, MedLife. Forssmann W. „Die Sondierung des rechten Herzens”. Klinische Wochenschrift. 8 (45): 2085–2087, 1929. . Sones FM Jr, Shirey EK. „Cine coronary arteriography”. Modern Concepts of Cardiovascular Disease. 31: 735–738, 1962. Grüntzig A. „Transluminal dilatation of coronary-artery stenosis”. The Lancet. 311 (8058): 263, 1978. . Knuuti J și colab. „2019 ESC Guidelines for the diagnosis and management of chronic coronary syndromes”. European Heart Journal. 41 (3): 407–477, 2020. . Lawton JS și colab. „2021 ACC/AHA/SCAI Guideline for Coronary Artery Revascularization”. Circulation. 145 (3): e4–e17, 2022.

Vezi și Cateterism cardiac Boală coronariană Angioplastie coronariană transluminală percutanată Stent Cardiologie intervențională Cardiologie Sindrom coronarian acut Tomografie computerizată cardiacă

Categorie:Proceduri cardiologice Categorie:Cardiologie intervențională Categorie:Imagistică medicală Categorie:Diagnostic medical