Hagop Sandaldjian

Hagop Sandaldjian () a fost un muzician și sculptor de microminiaturi armean-american, născut în Egipt. La momentul decesului său, în 1990, Sandaldjian era unul dintre cei doar patru practicanți în viață ai microminiaturii, o specialitate slavă rară.

Sandaldjian are expuse lucrări de artă microminiaturală la Museum of Jurassic Technology din Los Angeles, California, iar viața sa a fost documentată de Ralph Rugoff pentru a însoți expoziția sa de la acest muzeu.

Sandaldjian a fost un poliglot, stăpânind limbile armeană, rusă, engleză și arabă.

Carieră Sandaldjian s-a născut la Alexandria, în Egipt, și a plecat în Uniunea Sovietică pentru a studia muzica la Erevan, în Armenia, și la Moscova. După ce a absolvit Colegiul de Muzică Ippolitov-Ivanov în 1955, a devenit violonist și a predat muzica la un conservator din Erevan. Sandaldjian a emigrat în Statele Unite în 1980, însă a fost obligat să lase în urmă prima sa colecție de 18 lucrări în miniatură. Pe parcursul următorului deceniu, a realizat alte 33 de miniaturi.

Lucrările lui Sandaldjian au fost descoperite de David Hildebrand Wilson, beneficiar al unei burse MacArthur, care continuă să supravegheze expoziția permanentă. Creațiile lui Sandaldjian includeau o sculptură a Muntelui Ararat pe un bob de orez, un crucifix în care o figură minusculă de aur a lui Isus este suspendată pe o cruce realizată dintr-un fir de păr de-al lui Sandaldjian secționat longitudinal, precum și reproduceri ale personajelor Disney (de exemplu, Albă ca Zăpada și cei șapte pitici sau Mickey Mouse) ori ale unor figuri istorice (precum Napoleon I sau Papa Ioan Paul al II-lea), prezentate în urechea sau pe vârful unui ac.

„Lucrul la microscop necesită nu doar controlul mâinii și al respirației, ci al întregului sistem nervos”, a comentat Sandaldjian. „Cea mai mică mișcare greșită poate distruge chiar forma care este modelată, într-o fracțiune de secundă.”

Lucrând extrem de lent sub microscop, Sandaldjian folosea instrumente confecționate de el însuși, precum ace ascuțite cu vârfuri din praf de rubin sau de diamant, asamblându-și sculpturile din materiale minuscule, cum ar fi praful, scamele și părul. Chiar și printre puținii practicanți ai artei microminiaturale, Sandaldjian era neobișnuit prin faptul că își picta lucrările, folosind un singur fir de păr ascuțit pe post de pensulă. Sandaldjian își sincroniza mișcările pentru a interveni între bătăile inimii, maximizând astfel controlul asupra degetelor. Cei care l-au văzut pe Sandaldjian lucrând au declarat că nu își puteau da seama când i se mișcau mâinile.

Așa cum este relatat în cartea lui Lawrence Weschler, Mr. Wilson's Cabinet of Wonder, fondatorul Museum of Jurassic Technology, David Hildebrand Wilson, a aflat despre Sandaldjian de la un vizitator al muzeului și a început să-l viziteze la casa acestuia din Montebello, California. Wilson, care l-a descris pe artist ca fiind „un om foarte calm”, a decis în cele din urmă să-i organizeze lui Sandaldjian o expoziție la muzeu, dar când l-a sunat pentru a-l anunța, Wilson a aflat că artistul murise cu doar 10 zile înainte.

Weschler relatează, de asemenea, că îndoielile sale inițiale cu privire la veridicitatea exponatelor lui Sandaldjian din muzeu au fost risipite când l-a găsit pe fiul lui Sandaldjian în Montebello; acesta a confirmat detaliile despre modul în care tatăl său lucra și i-a vorbit lui Wechsler despre tradiția artei microminiaturale în Armenia. În 1982, el a primit un premiu din partea National Small Works Competition pentru lucrarea sa „Animale sălbatice” (Wild Animals).

Activitatea lui Sandaldjian a fost reflectată în publicații precum The Wall Street Journal, în articolul „‘In Miniature’ Review: Let’s Get Small”, printre altele, și în The New York Times.

Viață personală Sandaldjian a fost al doilea dintre cei trei copii ai familiei (toți născuți la Alexandria, în Egipt). Tatăl lui Hagop, Khachig Sandaldjian, a fost actor și a jucat un rol în filmul sovietic Tjvjik.

În 1948, familia s-a mutat de la Cairo la Erevan, în Armenia.

În timp ce tânărul Hagop Sandaldjian își dezvolta pasiunea pentru muzică și începea să cânte la vioară, tatăl său, supărat că fiul său urma o carieră fără perspective, i-a zdrobit prima vioară.

Sandaldjian s-a mutat ulterior în Rusia, unde a cunoscut-o pe prima sa soție, o tânără rusoaică, și s-a căsătorit în timpul redactării tezei sale despre ergonomia muzicală la Institutul de Stat de Pedagogie Muzicală Ippolitov-Ivanov din Moscova. După finalizarea tezei, Sandaldjian a divorțat și s-a întors la Erevan.

În cele din urmă, Sandaldjian a cunoscut-o pe tânăra Venera (născută Simonian), o muziciană din Armenia cu care s-a căsătorit în 1960. Aceștia au avut doi copii.

În 1980, aceștia s-au mutat la Los Angeles. Vama l-a forțat pe Sandaldjian să lase în urmă toate sculpturile sale microminiaturale.

Sandaldjian a fost bunicul a patru nepoți, printre care și Anahid Modrek. Acesta a luat un fir de păr de la primul său nepot, Aram, și a creat mai multe sculpturi sub formă de păsări pe acel fir. Pentru nepoata sa, Anahid, el a gravat pe un fir din propriul păr urarea „Fie ca toate visele tale să se împlinească” (în ), ca dedicație pentru ea; el a murit după nașterea acesteia.

Note

Categorie:Nașteri în 1931 Categorie:Decese în 1990 Categorie:Oameni din Alexandria Categorie:Oameni din California Categorie:Egipteni Categorie:Americani de origine armeană Categorie:Sculptori Categorie:Educatori