miniatura|Femei care manifestă neîncredere față de fotograf.miniatura|Suspiciune Neîncrederea este o modalitate formală de a nu avea prea multă încredere în nicio parte într-o situație de risc grav sau îndoială profundă. Este exprimată în mod obișnuit în educația civică ca o diviziune sau un echilibru al puterilor sau în politică ca mijloc de validare a termenilor tratatelor. Sistemele bazate pe neîncredere pur și simplu împart responsabilitatea morală, astfel încât să poată funcționa controalele și echilibrul puterilor. Expresia „ai încredere, dar verifică” se referă în mod specific la neîncredere.
Sisteme de guvernare Un sistem electoral se bazează inevitabil pe neîncredere, dar nu și pe lipsa de încredere. Partidele concurează în cadrul sistemului, dar nu pentru a submina sistemul în sine sau pentru a obține avantaje cu rea-credință prin intermediul acestuia (iar dacă o fac, sunt ușor de prins de celalalte partide). Există multă neîncredere între partide și tocmai acest lucru motivează instituirea unui sistem formal de neîncredere.
Protocolul diplomatic, de exemplu, care se aplică între state, se bazează pe mijloace precum dezaprobarea formală, care, în esență, spune „nu avem încredere în acea persoană”. Protocolul diplomatic tinde să se bazeze pe o etichetă strictă bazată pe un standard global de comportament în contexte sociale sensibile.
Guvernanța corporativă se bazează pe neîncredere, în măsura în care consiliul de administrație nu trebuie să aibă încredere în rapoartele pe care le primește de la conducere, ci este împuternicit să le investigheze, să le conteste și să acționeze în numele acționarilor față de manageri.
Studii sociologice S-a argumentat că, prin susținerea unei suspiciuni și a unei vigilențe sănătoase, neîncrederea nu are întotdeauna consecințe negative și poate fi legată de rezultate pozitive. S-a demonstrat că neîncrederea crește viteza și performanța indivizilor și grupurilor la anumite sarcini. S-a demonstrat empiric că neîncrederea crește performanța în sarcinile non-rutiniere (creative, nestructurate), în timp ce scade performanța în sarcinile de rutină (cooperative, structurate). Cercetările privind contextele cu risc ridicat, cum ar fi platformele petroliere, serviciile bancare de investiții, chirurgia medicală, pilotajul aeronavelor și centralele nucleare, au corelat neîncrederea cu evitarea eșecurilor.
În informatică Un protocol, așa cum este definit în informatică, folosește o idee mai formală de neîncredere în sine. Diferite părți ale unui sistem nu ar trebui să „aibă încredere” una în cealaltă, ci mai degrabă să efectueze aserțiuni, cereri și validări specifice. Odată ce acestea sunt transmise, responsabilitatea pentru erori revine strict părții receptoare a sistemului, nu celei care a trimis informațiile originale.
Studii neurochimice Neuroeconomia explică modul în care economiștii încearcă să înțeleagă de ce oamenii au încredere sau neîncredere în ceilalți, prin înregistrarea măsurătorilor fiziologice în timpul experimentelor de încredere.Zak, Paul J & all, op. cit.
Note
Vezi și
Conștiinciozitate Cinism Dezgust Mizantropie Neurotism Resentiment Suspiciune Legimitate politică
Categorie:Îndoială Categorie:Responsabilitate Categorie:Concepte în etică