Atlasul Mijlociu (în ; în ) este un lanț muntos din Maroc. Acesta face parte din masivul muntos Atlas, o regiune muntoasă de peste 100 000 km2, reprezentând 15% din suprafața sa terestră care se ridică la peste 2 000 de metri altitudine. Atlasul Mijlociu este cel mai nordic și al doilea ca înălțime dintre cele trei lanțuri principale ale Munților Atlas din Maroc.

La sud, separat de râurile Moulouya și Oum Er-Rbia, se află Atlasul Înalt. Atlasul Mijlociu formează extremitatea vestică a unui vast bazin podiș care se întinde spre est în Algeria, fiind mărginit, de asemenea, de Atlasul Tellian la nord și de la sud, ambele situate în mare parte pe teritoriul Algeriei.

La nord de Atlasul Mijlociu, despărțiți de , se află munții Rif, care reprezintă o extensie a Sistemului Baetic (ce include Sierra Nevada din sudul Spaniei). Bazinul râului Sebou nu este doar principala rută de transport între Marocul atlantic și cel mediteraneean, ci și o zonă irigată de precipitațiile din Atlasul Mijlociu, constituind principala regiune agricolă a țării.

Macacul berber este originar din Atlasul Mijlociu, iar principalele populații se regăsesc doar în areale restrânse din anumite părți ale Marocului și Algeriei. Zăpada persistă în Atlasul Mijlociu pe timpul iernii și poate să apară începând de la altitudinea de 600 m deasupra nivelului mării.

Geografie și ecologie

Provinciile Atlasului Mijlociu acoperă o suprafață de 23 000 km2 și cuprind 18% din totalul suprafeței montane a Marocului. Provinciile Khenifra, Ifrane, , , Khemisset, , precum și părți din provinciile Taza și Beni Mellal, se află în regiunea Atlasului Mijlociu. Orașul Béni Mellal, situat pe râul Oum Er-Rbia, este supranumit „poarta către Atlasul Mijlociu”.

Atlasul Mijlociu este un masiv muntos solid, cu o lungime de 350 km, situat în nord-estul Marocului, având un farmec unic. Biodiversitatea sa, atât în ceea ce privește fauna, cât și flora, face din Atlasul Mijlociu o destinație turistică semnificativă. Regiunea este remarcabilă pentru prezența primatei pe cale de dispariție, macacul berber (Macaca sylvanus); această maimuță a avut în preistorie o distribuție mult mai largă în tot nordul Marocului. Porcul mistreț și dihorul se găsesc, de asemenea, în lanțul Atlasului Mijlociu.

Structura sa geomorfologică este compusă din: În principal calcar. Rocă tabulară în vest, atingând altitudini de 800 până la 1 000 de metri. Rocă pliată spre nord-est, atingând altitudini care depășesc 3 000 m, cu cel mai înalt punct, Jbel Bou Naceur, la 3 340 m. Podișuri vulcanice intercalate.

Pe versanții munților se întind păduri vaste de cedru, intersectate de văi adânci. Marginite de bogata câmpie Saïs și de orașele Fes, Meknès și Beni Mellal, zonele muntoase ale Atlasului Mijlociu reprezintă bastionul triburilor berbere, care vorbesc limba tamazight și trăiesc în zone cu densitate foarte scăzută a populației.

Atlasul Mijlociu este traversat de unul dintre principalele drumuri de acces către sudul Marocului, care leagă orașul Fes de regiunea Tafilalet. Situat în partea de nord-est a masivului Atlas, Atlasul Mijlociu se termină în est la Parcul Național Tazekka, un peisaj plin de canioane înguste și peșteri. La sud de , pădurile de cedri, de stejar de stâncă și de stejar de plută alternează cu podișuri vulcanice golașe și mici lacuri bogate în pește. Bijuteria Atlasului Mijlociu este Parcul Național Ifrane, situat între Khenifra și Ifrane.

Cel mai înalt punct al Atlasului Mijlociu este Jbel Bou Naceur (3 340 m). La 15 km spre nord-vest se află al doilea cel mai înalt masiv muntos, Moussa ou Sabel (3 172 m), și Jbel Bou Iblane (3 081 m), care este situat aproape de Imouzzer Marmoucha.

Climă Datorită altitudinii sale, Atlasul Mijlociu are parte de zăpadă în lunile de iarnă și de o climă răcoroasă în timpul verii. Orașul Ifrane beneficiază de suficientă zăpadă în lunile de iarnă, încât oferă facilități destul de rare în Africa: este o stațiune de schi.

Bazine hidrografice majore Atlasul Mijlociu cuprinde patru bazine hidrografice majore: Bazinul : cu o suprafață de aproximativ 40 000 km2, se varsă în Oceanul Atlantic. Bazinul Oum Er-Rbia: se întinde pe o suprafață de 35 000 km2, vărsându-se în Oceanul Atlantic. Bazinul : acoperă o suprafață de circa 10 000 km2, vărsându-se în Oceanul Atlantic. Bazinul Moulouya: își are izvorul în regiunea Almssid și drenează atât Atlasul Mijlociu, cât și Atlasul Înalt, având un bazin de recepție de 74 000 km2 și vărsându-se în Marea Mediterană.

Atlasul Mijlociu contribuie cu debite abundente și relativ regulate la aceste râuri. Au fost amenajate rezervoare pentru controlul inundațiilor, pentru îmbunătățirea turismului și pentru crearea unor rezerve de apă care să susțină dezvoltarea arboriculturii, importantă pentru industria agricolă a regiunii.

Galerie de imagini

Note

Legături externe

Categorie:Munți din Maroc Categorie:Lanțuri muntoase Categorie:Munții Atlas