Tulburarea de masochism sexual reprezintă, conform unor sisteme de clasificare, starea în care o persoană experimentează excitație sexuală recurentă și intensă ca răspuns la suportarea unei dureri extreme, suferințe sau .American Psychiatric Association. (2013). Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders (5th ed.). Arlington, VA: American Psychiatric Publishing. Manualul de diagnostic și statistică al tulburărilor mintale (DSM-5) al precizează că o persoană poate avea un interes sexual masochist, dar diagnosticul de tulburare de masochism sexual se aplică doar celor care raportează dificultăți psihosociale semnificative cauzate de acesta.

Deși diagnosticul figurează în versiunea actuală a DSM, versiunea actuală a manualului de clasificare al OMS, , a eliminat complet masochismul ca tulburare mintală.

Termeni și afecțiuni înrudite

Terminologie actuală Tulburarea de masochism sexual este termenul utilizat în versiunea actuală a Manualului de diagnostic și statistică al tulburărilor mintale (DSM-5) al . Acesta se referă la „excitația sexuală recurentă și intensă provocată de actul de a fi , bătut, legat sau supus altor forme de suferință, manifestată prin fantasme, impulsuri sau comportamente” (p. 694). Este clasificată ca fiind o parafilie, denumită (p. 685), care face parte din „preferințele de activitate anomală” (p. 685). Diagnosticul formal de tulburare de masochism sexual se aplică doar dacă individul experimentează suferință clinic semnificativă sau afectare în domeniile sociale, ocupaționale sau alte arii importante de funcționare.

Versiunea actuală a Clasificării statistice internaționale a bolilor și a problemelor de sănătate înrudite () a OMS nu conține nicio referire la masochism ca tulburare. Conform grupului de lucru, pattern-urile de excitație în sine nu reprezintă tulburări mintale și au fost eliminate din clasificările de tulburări.

BDSM este un termen colocvial care se referă la persoanele care se angajează în mod voluntar și consensual în forme de durere sau umilire, de obicei în scopuri sexuale.Aggrawal, A. (2009). Forensic and medico-legal aspects of sexual crimes and unusual sexual practices. New York: Taylor & Francis. p. 145. Nu constituie o afecțiune diagnosticabilă în sistemele DSM și ICD.

Terminologie anterioară Sadomasochismul a apărut în versiunea precedentă a Clasificării statistice internaționale a bolilor și a problemelor de sănătate înrudite () a OMS.World Health Organization. (2007). International statistical classification of diseases and related health problems (10th rev., version for 2007). Retrieved from https://apps.who.int/classifications/apps/icd/icd10online/index.htm?gf60.htm Acesta se referea la „preferința pentru activitatea sexuală care implică legare sau provocarea de durere ori umilire” (p. 172) și împărțea sadomasochismul în „masochism” și „sadism”, în funcție de preferința individului de a fi destinatar sau furnizor al durerii ori umilirii. ICD-10 specifica faptul că formele ușoare de sadomasochism „sunt utilizate frecvent pentru a spori o activitate sexuală altfel normală” (p. 172) și că diagnosticul se aplică doar dacă comportamentul este preferat sau necesar pentru gratificarea sexuală. Afecțiunea era clasificată ca una dintre tulburările de preferință sexuală, care includ parafiliile (p. 170).

Masochismul sexual a fost termenul folosit în DSM-III,American Psychiatric Association. (1980). Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders (3rd ed.). Washington, DC: Author. DSM-IVAmerican Psychiatric Association. (1994). Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders (4th ed.). Washington, DC: Author. și DSM-IV-TR.American Psychiatric Association. (2000). Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders (4th ed., text rev.). Washington, DC: Author. Fiecare manual preciza că afecțiunea se referă la durere sau umilire reală, nu simulată sau doar fantasmatică.

Masochismul a fost termenul folosit în DSM-II.American Psychiatric Association. (1968). Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders (2nd ed.). Washington, DC: Author. În acel manual, afecțiunea era clasificată ca deviație sexuală, termen folosit pentru a descrie „indivizi ale căror interese sexuale sunt direcționate în principal către … coitus realizat în circumstanțe bizare” (p. 44). Termenul „parafilie” nu era utilizat în DSM-II, iar criteriile de diagnostic specifice au apărut abia în DSM-III.

Deși sadismul sexual a fost menționat în DSM-I ca una dintre deviațiile sexuale,American Psychiatric Association. (1952). Diagnostic and Statistical Manual: Mental Disorders. Washington, DC: Author. (p. 39), masochismul sexual nu a fost inclus.

Caracteristici Prevalența tulburării de masochism sexual în populație este necunoscută, dar DSM-5 sugerează că 2,2 % dintre bărbați și 1,3 % dintre femei pot fi implicați în BDSM, indiferent dacă îndeplinesc sau nu criteriile pentru tulburarea de masochism sexual. Utilizarea extensivă a pornografiei care prezintă umilire este uneori asociată cu tulburarea de masochism sexual.

Comportamentele asociate cu tulburarea de masochism sexual pot fi puse în practică singur (de exemplu, legare, înțepare cu ace, șoc electric, automutilare) sau cu un partener (de exemplu, restricție fizică, legarea la ochi, bătaie cu paleta, spanking, biciuire, bătaie, șoc electric, tăiere, fixare cu ace și piercing, umilire prin urinare sau defecare asupra persoanei, forțarea de a se târî și a lătra ca un câine sau abuz verbal). Acestea includ și forțarea de a se sau de a fi tratat ca un sugar.

În cazuri extreme pot surveni decese accidentale, cum ar fi cele cauzate de aplicarea autoadministrată de șoc electric.Cairnes, F. J., & Rainer, S. P. (1981). Death from electrocution during auto-erotic procedures. New Zealand Medical Journal, 94, 259-260. Unul dintre cele mai extreme cazuri de masochism a fost cel al lui Bernd Brandes, care a răspuns unui anunț postat de , care căuta pe cineva care dorea să fie sacrificat și mâncat.Cantor, J. M., & Sutton, K. S. (2014). Paraphilia, gender dysphoria, and hypersexuality. In P. H. Blaney & T. Millon (Eds.), Oxford textbook of psychopathology (3rd ed.) (pp. 589–614). New York: Oxford University Press.

Comorbiditate Există puține cercetări empirice privind diagnosticele frecvent asociate cu tulburarea de masochism sexual. Alte tulburări parafilice sunt adesea comorbide cu aceasta în setările de tratament. Un studiu mic efectuat pe 120 de femei a găsit o asociere între tulburarea de masochism sexual și tulburarea de personalitate borderline (BPD). Persoanele cu BPD erau de zece ori mai predispuse să aibă tulburare de masochism sexual comparativ cu pacienții cu alte tulburări de personalitate. Cele cu BPD și tulburare de masochism sexual au raportat, de asemenea, un istoric mai frecvent de abuz sexual în copilărie.

Controverse privind tulburarea de masochism sexual Există controverse legate de menținerea tulburării de masochism sexual în DSM. Susținătorii diagnosticului argumentează că DSM face distincția între ceea ce este considerat normal și patologie și că păstrarea diagnosticului poate fi utilă în scopuri de cercetare, în special în populațiile criminalistice. De asemenea, pot exista consecințe grave (de exemplu, deces accidental) dacă tulburarea de masochism sexual este însoțită de asfixiofilie, care implică privarea de oxigen a creierului.

Mulți autori susțin însă că tulburarea de masochism sexual se bazează mai degrabă pe opinia publică decât pe dovezi științifice și că diagnosticul contribuie la perpetuarea unor concepții greșite și la stigmatizare.

DSM-5-TR caracterizează interesele sexuale ca fiind normofilice (normale) sau parafilice (anomale). Parafilia include „orice interes sexual intens și persistent, altul decât interesul sexual pentru stimularea genitală sau mângâierile preliminare cu parteneri umani consimțitori, fenotipic normali și fizic maturi”. Toate celelalte interese sunt considerate parafilice. Totuși, interesele parafilice nu sunt neobișnuite. Într-un studiu pe 1.040 de adulți, 45,6 % au raportat dorința de a experimenta cel puțin o comportare parafilică, 23,8 % au raportat dorința de masochism, iar 19,2 % au declarat că au practicat masochismul cel puțin o dată în viață.

Note

Lectură suplimentară Sheldon Bach: The Language of Perversion and the Language of Love (Library of Clinical Psychoanalysis), Jason Aronson 1999, ISBN 978-0765702302

Vezi și Tulburare de sadism sexual Leopold von Sacher-Masoch, după care este numit masochismul Tulburare de personalitate masochistă Încornorat

Categorie:Tulburări sexuale