Stig Halvard Dagerman (5 octombrie 1923 – 4 noiembrie 1954) a fost un scriitor și ziarist suedez proeminent din perioada de după al Doilea Război Mondial. După începuturi simboliste, a dezvoltat un stil aspru realist-expresionist sub influența consecințelor războiului și a catastrofelor personale. Biografie Stig Dagerman s-a născut în 1923 sub numele de Stig Halvard Andersson la Älvkarleby, comitatul Uppsala în Suedia ca fiu al unei familii de muncitori. Tatăl său lucra în montări de cai ferate,iar mama sa era telefonistă. Mama sa l-a părăsit la scurt timp după naștere, iar tatăl său nu i-a acordat prea multă atenție Baiatul a crescut la bunicii paterni în mediul rural, la Norrgärdet, o fermă săracă și săracă de pe malurile nisipoase ale râului Dalälven. Ulterior, a descris această perioadă a vieții sale ca fiind fericită, dar nu lipsită de griji: „Dobânda a fost unul dintre primele cuvinte pe care le-am învățat și știu că atunci când o casă este îndatorată până la căpriori, nu este doar o expresie.” S.Dagerman 1988 La vârsta de 11 ani, s-au mutat la Stockholm. Experiențele sale din tinerețe au lăsat ;i ele urme adânci asupra operei sale. Umbra unui „act de nebunie” a planat asupra tuturor lucrurilor: bunicul său a fost înjunghiat mortal de un bolnav psihic în 1940. Dagerman s-a simțit abandonat si ostracizat. La Gimnaziul Latin Södra la Stockholm, colegii săi îl batjocoreau numindu-l „țăran stângaci”. În weekenduri, se întreținea prin împărțirea de ziare. Un concurs de literatură școlară avusese menirea de a-l bucura: Dagerman a câștigat un sejur de o săptămână la munte. Dar excursia s-a încheiat tragic când prietenul și colegul său de cameră au murit într-o avalanșă.
Încă de mic, a fost activ în cercurile anarho-sindicaliste suedeze și a scris pentru presa lor; s-a alăturat secției de tineret a organizației anarho-sindicaliste Sveriges Arbetares Centralorganisation (SAC) (Organizația Centrală a Muncitorilor din Suedia) din care făcea parte și tatăl său din 1920. A adoptat numele de familie al tatălui său, Jansson, apoi ca adolescent, și-a schimbat numele în Stig Dagerman.
La sfârșitul școlii, Dagerman și-a recunoscut vocația de scriitor și jurnalist. Și-a făcut debutul literar la vârsta de 22 de ani. Influențat de romancierii americani ai anilor 1920, în romanul Șarpele, a descris oroarea infernului unei lumi devastate de război și barbarie și experiențele sale sfâșietoare din timpul serviciului militar. În decurs de cinci ani, 1945–1949, a obținut succese cu patru romane, o culegere de povestiri scurte, o carte despre Germania postbelică, cinci piese de teatru, sute de poezii și versuri satirice, mai multe eseuri notabile. De asemenea, a scris un mare număr de articole, cronici și reportaje și a colaborat ca redactor la săptămânalul anarhist „Arbetaren”.
În 1943 s-a căsătorit cu Anne Marie Götzes, refugiată din Germania, fiica unor veterani ai brigăzilor internaționale care au participat la Războiul civil din Spania (1936-1939).
La sfârșitul toamnei 1946, Dagerman a vizitat Germania devastată de razboi, în calitate de corespondent pentru gazeta Expressen. Rezultatul acestei experiențe au fost douăsprezece reportaje care au fost publicate într-o editie completa, „Toamna germană”,în mai 1947. Cartea a fost recenzată pe scară largă, majoritatea criticilor fiind foarte pozitive. Lipsită de prejudecăți și corectitudine politică, ea a explorat viețile locuitorilor germani care trăiau în acea perioadă în umilință și mizerie. În 1948 a publicat „Copil ars”. În martie 1950, s-a despărțit de soția sa și a început o relație cu actrița suedeză Anita Björk, cu care a avut o fiică în 1951 și s-a căsătorit în 1953.
În 1952, cu doi ani înainte de sinucidere, a scris „Nevoia noastră de consolare este de nepotolit”, un fel de testament de zece pagini. Sub influența unei depresii tot mai profunde, s-a sinucis la 4 noiembrie 1954 la Enebyberg, Danderyd, o suburbie a Stockholmului, închizând ușile garajului și lăsând motorul să funcționeze.
Stil și teme literare Dagerman a fost reprezentativ pentru mișcarea literară suedeză numită fyrtiotalism. A fost influentat de scrisul lui William Faulkner, Franz Kafka ;i al Eyvind Johnson.Andrew Bell în Britannica Operele sale tratează probleme universale de moralitate și conștiință, de sexualitate și filozofie socială, de iubire, compasiune, dreptate, frică, vinovăție și singurătate. În ciuda conținutului sumbru, el afișează și un simț al umorului ironic care transformă ocazional scrierile sale în burlesc sau satiră.
Omagii 1946 - Premiul literar al ziarului Svenska Dagbladet
In memoriam 1987 în municipiul Älvkarleby a luat ființă Asociația Stig Dagerman, cu scopul de a promova moștenirea autorului. Societatea avea în 2011 aproximativ 250 de membri. 1992 Pe Laxön în Älvkarleby, s-a inaugurat o Cameră Dagerman,sunt păstrate colectiile Asociatiei Stig Dagerman. Camera este mobilată în stilul anilor 1940. Conține biroul și mașina de scris a lui Stig Dagerman, precum și cărți și mobilier donate de familia și prietenii săi. 1996 În memoria sa, Asociația Stig Dagerman a instituit Premiul Stig Dagerman conferit anual personalităților culturale care, asemenea lui Dagerman, promovează prin creația lor empatia și înțelegerea . Între laureații premiului s-au numărat John Hron, Yașar Kemal, Ahmad Shamlou, Roy Andersson, Elsie Johansson, Göran Palm, Lukas Moodysson, Elfriede Jelinek,Amos Oz, Eduardo Galeano și Jean-Marie Gustave Le Clézio.
În 2023, centenarul nașterii lui Stig Dagerman a fost sărbătorit în Suedia cu diverse evenimente și puneri în scenă de piese de teatru. La Älvkarleby, orașul natal al lui Stig Dagerman, un parc a fost numit după numele scriitorului și o statuie a acestuia a fost amplasată acolo.
În alte media artistice Cinema Adaptări cinematografice și pentru televiziune Att döda ett barn - Să ucizi un copil (1953).Scurtmetraj. Regizor: Gösta Werner, Distribuție: Karl-Erik Forsgårdh, Marie-Anne Condé, Georg Årlin și alții Nattens lekar - Jocuri de noapte (1955). Scurtmetraj. Regizor: Sten Dahlgren. Distribuție: Bengt Eklund, Fylgia Zadig, Bengt Brodin și alții. En broder mer (1962). Scurtmetraj bazat pe versul Pământul nu poate fi schimbat. Scenariu/regizor: Jan Troell și Bertil Rubin. Bröllopsbesvär (1964). Regizor: Åke Falck. Distribuție: Jarl Kulle, Christina Schollin, Edvin Adolphson și alții Ormen (Șarpele) (1966). Regizor: Hans Abramson. Distribuție: Christina Schollin, Harriet Andersson, Hans Ernback și alții Bränt barn - Copil ars (1967). Regizor: Hans Abramson. Distribuție: Bente Dessau, Keve Hjelm, Hans Ernback și alții Streber Ambițiosul (1978). Film TV bazat pe piesa Streber. Regizor: Christian Lund. Distribuție: Tommy Johnson, Mona Malm, John Harryson și alții. Suita Birgitta (1987). Scurtmetraj bazat pe poemul cu același nume. Regizor: Göran du Rées. Distribuție: Kay Tinbäck. Att döda ett barn - Să ucizi un copil (2003). Scurtmetraj. Regizor: Björne Larson și Alexander Skarsgård. Distribuție: Valter Skarsgård, Christer Fjellström, Evalena Ljung Kjellberg și alții Filmul german Toamna germană (2009) în regia lui Michael Gaimnitz, bazat pe jurnalul de călătorie a lui Dagerman
Selecție de scrieri Ormen (Șarpele) 1945, novel De dömdas ö (Insula condamnaților) 1946, novel Tysk höst (Toamnă germană), 1947, un reportaj din Germania postbelică Nattens lekar (Jocuri de noapte) 1947, a culegere de povestiri scurte Bränt barn (Copil ars) 1948, roman Dramer om dömda: Den dödsdömde; Skuggan av Mart (Drama condamnaților: Omul condamnat la moarte; Umbra lui Marty) 1948, piese de teatru Judas Dramer: Streber; Ingen går fri (Drama lui Iuda: No One Goes Free; The Climber) 1949, piese de teatru Bröllopsbesvär (Necazuri de nuntă) 1949, roman Vårt behov av tröst („Nevoia noastră de consolare este de nepotolit”) 1955, proză și poezii. Editat postum de O. Lagercrantz
Traduse în limba română 1977 “Urme de pași sub apă”. (la origine - De dödas ögon - Ochii morților) din culegerea postumă Nevoia de consolare este de nepotolit) nuvele, în traducerea lui Miron Daneș, Editura Univers, colecția Globus, București
Note
Legături externe
Lotta Lotass Stig Dagerman pe saitul suedez Litteraturbanken Find a Grave pe saitul IMDb Nick Heath - Dagerman Stig anarchist writer sait american despre Dagerman - condus de Lo Dagerman
Lecturi suplimentare
Stig Dagerman: Memoiren eines Kindes (Amintirile unui copil). In: Stig Dagerman.: Der Mann, der nicht weinen wollte.(Bărbatul care nu voia sa plângă) Leipzig 1988, pag. 145 - în germană
Categorie:Scriitori suedezi Categorie:Scriitori din secolul al XX-lea Categorie:Romancieri suedezi Categorie:Nuveliști Categorie:Poeți suedezi Categorie:Poeți din secolul al XX-lea Categorie:Jurnaliști suedezi Categorie:Anarhiști Categorie:Existențialiști Categorie:Scriitori care s-au sinucis Categorie:Nașteri în 1923 Categorie:Decese în 1954