Criza din Orientul Mijlociu (2023-prezent)

Criza din Orientul Mijlociu este o serie de războaie și conflicte interconectate, sporite de instabilitatea din Orientul Mijlociu ca rezultat al războiului din Gaza și genocidulului. Criza a constat în principal în conflicte între Israel și milițiile susținute de Iran care formează „Axa Rezistenței”, inclusiv Hamas în Fâșia Gaza, Hezbollah în Liban și Houthii în Yemen; Iranul însuși a fost, de asemenea, implicat. Aliații Israelului, inclusiv Statele Unite, Regatul Unit și Franța, au intervenit, de asemenea, militar în diverse teatre de operațiuni. Criza a implicat aproape toate țările din Orientul Mijlociu, afectând semnificativ regiunea în ansamblu.

Hamas a organizat un atac surpriză împotriva Israelului pe 7 octombrie 2023, la care Israelul a răspuns cu un bombardament și o invazie terestră a Gazei. La scurt timp după aceea, alte miliții susținute de Iran s-au alăturat conflictului împotriva Israelului. Hezbollah a lansat rachete asupra Israelului, începând o serie de ciocniri. Houthii au început să atace navele maritime din Marea Roșie, provocând reacții internaționale, inclusiv o serie de atacuri aeriene americane și britanice asupra teritoriului houthi începând din ianuarie 2024. Mai multe miliții conduse de Rezistența Islamică din Irak au atacat, de asemenea, baze militare americane din Irak, Siria și Iordania.

În 2024, Israelul a continuat invazia asupra Fâșiei Gaza, inclusiv ofensiva din Rafah și uciderea liderilor Hamas. Și-a escaladat conflictul cu Hezbollah în septembrie odată cu atacurile cu dispozitive electronice și asasinarea figurilor de top ale grupării, apoi a invadat sudul Libanului înainte de a ajunge la un armistițiu în noiembrie. Iranul și Israelul au făcut schimb de atacuri directe pe teritoriul celuilalt de două ori, în aprilie și octombrie. Grupările de opoziție din Siria au început o ofensivă care a reaprins războiul civil sirian la sfârșitul lunii noiembrie și a culminat cu răsturnarea regimului Assad, susținut de Iran, pe 8 decembrie.

După căderea regimului Assad, Israelul a invadat zona din jurul graniței sale cu Siria și a efectuat atacuri în toată țara. SUA au reluat atacurile asupra Yemenului în martie 2025, până la un armistițiu între SUA și Houthi în mai, după care Israelul și Houthii au continuat atacurile reciproce. În iunie 2025, Israelul a lansat un atac surpriză asupra Iranului, care a declanșat un război de 12 zile între ele. În timpul războiului, SUA au efectuat atacuri asupra instalațiilor nucleare iraniene, iar Iranul a ripostat atacând o bază americană din Qatar. După ce a ajuns la un armistițiu cu Iranul, Israelul a început o ofensivă în orașul Gaza și a vizat oficialii Hamas din Qatar, înainte ca un armistițiu cu Hamas să oprească războiul din Gaza în octombrie. În februarie 2026, Statele Unite au lansat un atac major asupra Iranului împreună cu Israelul, cu scopul declarat de a schimba regimul, determinând Iranul să riposteze prin atacarea Israelului și a bazelor militare americane din Qatar, Iordania, Siria, Kuweit, Bahrain, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite. Liderul suprem al Iranului, Ali Khamenei, a fost asasinat în timpul atacurilor.

Evenimente Israel și Fâșia Gaza

Pe 7 octombrie 2023, gruparea militantă palestiniană Hamas a lansat un atac supriză asupra Israelului din Fâșia Gaza care a cucerit teritoriu în sudul Israelului și a ucis aproximativ 1.200 de oameni. În plus, în jur de 250 de israelieni și cetățeni de alte naționalități au fost luați ostatici în Gaza de către Hamas și alte grupări armate palestiniene. Atacul a început cu un baraj de peste 4.000 de rachete și incursiuni cu parapante în Israel. Luptătorii Hamas au încălcat, de asemenea, bariera Gaza-Israel și au masacrat civili în mai multe comunități. Atacul a marcat cea mai sângeroasă zi din istoria Israelului. Ca răspuns, guvernul israelian a declarat război pentru prima dată de la Războiul de Iom Kipur din 1973.

După atacul Hamas din 7 octombrie, Israelul a început un bombardament și o blocadă a Fâșiei Gaza, care a escaladat pe 13 octombrie în raiduri temporare în nordul Fâșiei Gaza și pe 27 octombrie într-o invazie la scară largă a Gazei, cu obiectivele declarate de a distruge Hamas și de a elibera ostaticii. Faza inițială a invaziei a avut loc în nordul Fâșiei Gaza, inclusiv un asediu israelian al orașului Gaza, care a început pe 2 noiembrie. Hamas și Israelul au convenit asupra unui armistițiu de șase zile, între 24 și 30 noiembrie, în cadrul căruia Hamas a schimbat ostatici israelieni cu prizonieri palestinieni deținuți de Israel.

După expirarea armistițiului în decembrie, trupele israeliene au ajuns în orașul Khan Yunis din centrul Gazei. Israelul a început o campanie de bombardament asupra orașului Rafah din sud în februarie, iar Israelul a ocupat punctul de trecere a frontierei din Rafah pe 7 mai 2024, în timp ce începea o ofensivă în Rafah și în jurul acestuia. Forțele israeliene au pătruns mai adânc în Rafah pe 14 mai. În iulie, Israelul a inițiat o a doua bătălie în Khan Yunis. Pe 16 octombrie 2024, armata israeliană l-a ucis pe liderul Hamas, Yahya Sinwar, atingând astfel un obiectiv major al invaziei israeliene în Gaza. Pe 15 ianuarie 2025, Israelul și Hamas au convenit asupra unui armistițiu care ar opri luptele din Fâșia Gaza după ratificarea sa și ar duce la eliberarea a 33 de ostatici israelieni în schimbul prizonierilor palestinieni. Acesta a intrat în vigoare patru zile mai târziu, Hamas păstrând controlul asupra Fâșiei Gaza. Pe 18 martie, Israelul a lansat atacuri aeriene surpriză asupra Gazei, în timp ce prim-ministrul israelian, Beniamin Netanyahu, a declarat că Hamas a refuzat să elibereze mai mulți ostatici sau să accepte o propunere a SUA de prelungire a armistițiului.

Războiul a provocat distrugeri pe scară largă, o criză umanitară și o foamete continuă în Fâșia Gaza. Cea mai mare parte a populației a fost strămutată cu forța. Peste 60.000 de palestinieni din Gaza au fost uciși până în iulie 2025. Pe 10 octombrie 2025, a intrat în vigoare un armistițiu.

Cisiordania

În timpul războiului din Gaza, forțele israeliene au efectuat incursiuni și atacuri aeriene aproape zilnice în comunitățile palestiniene din teritoriul ocupat de israelieni, Cisiordania, unele dintre acestea ducând la ciocniri cu milițiile palestiniene regionale. Chiar înainte de război, violența între israelieni și palestinieni în regiune a escaladat. 2022 a fost cel mai sângeros an înregistrat vreodată pentru palestinienii din Cisiordania, iar în 2023 forțele israeliene au ucis 234 de palestinieni în regiune chiar înainte de începerea războiului; Hamas a declarat că atacul său din 7 octombrie a fost parțial un răspuns la violența tot mai mare îndreptată împotriva palestinienilor. În primele săptămâni de după atacul Hamas, Israelul a arestat 63 de membri Hamas în Tulkarm, și a atacat o moschee din Jenin despre care se spunea că a fost folosită de Hamas și Jihadul Islamic Palestinian (PIJ). Simultan, atacurile coloniștilor israelieni s-au dublat în prima lună a războiului, parte a unei creșteri generale a violenței coloniștilor care a strămutat peste 1.500 de palestinieni în timpul războiului. Pe ​​28 august 2024, Israelul a început o operațiune militară extinsă în Cisiordania, constând în raiduri, atacuri aeriene și blocarea punctelor de intrare în Jenin și Tulkarm, marcând cea mai mare ofensivă a sa în teritoriu de la a doua intifadă. Pe 21 ianuarie 2025, Israelul a lansat primul său raid major post-încetare a focului, vizând Jenin, și a anunțat că intenționează să mențină o prezență militară pe termen lung în oraș, marcând o schimbare de strategie.

În plus, au existat ciocniri între Autoritatea Palestiniană (AP) și grupurile militante care se opun acesteia în Cisiordania. AP are autoritate administrativă parțială în regiune, și este dominată de Fatah, ale cărei colaborări cu armata israeliană pentru securitate au fost criticate de miliții, inclusiv Hamas și PIJ. Ciocnirile dintre militanți și AP s-au intensificat în iulie 2024, iar în octombrie, AP a început o represiune împotriva militanților din Tubas, ca răspuns la eforturile Iranului de a submina AP în favoarea milițiilor locale. În decembrie, a început o a doua ofensivă în Jenin, care a vizat Brigăzile Jenin, un grup umbrelă de miliții locale.

Liban

O serie de ciocniri între Israel și gruparea militantă libaneză Hezbollah de-a lungul graniței dintre Israel și Liban au început pe 8 octombrie 2023, când Hezbollah a atacat regiunea fermelor Shebaa în sprijinul atacurilor Hamas asupra Israelului din ziua precedentă, Israelul răspunzând cu un atac asupra pozițiilor Hezbollah din sudul Libanului. Bătăliile între Israel și Hezbollah au continuat de-a atunci în sudul Libanului și nordul Israelului, inclusiv în regiunea înălțimile Golan ocupată de Israel. Hezbollah a declarat inițial că va ataca Israelul până când acesta își va opri atacurile asupra Gazei, iar atacurile Hezbollah au cauzat strămutarea a 96.000 de israelieni din nordul Israelului.

Pe 2 ianuarie 2024, Israelul a efectuat un atac aerian în suburbia Dahieh din Beirut, asasinându-l pe adjunctul liderului Hamas, Saleh al-Arouri. Hezbollah a răspuns pe 6 ianuarie lansând rachete asupra unei baze israeliene de lângă Muntele Meron; două zile mai târziu, Israelul l-a asasinat pe comandantul Hezbollah despre care susținea că a efectuat atacul. Pe 27 iulie, 12 copii din Înălțimile Golan au fost uciși într-un atac pentru care Israelul a acuzat Hezbollah; ca răspuns, Israelul l-a ucis pe comandantul Hezbollah, Fuad Shukr, la Beirut pe 30 iulie.

În septembrie 2024, o operațiune israeliană a dus la explozia simultană a mii de pagere folosite de Hezbollah pe 17 septembrie și a sutelor de stații walkie-talkie în ziua următoare, ucigând 42 de persoane. Atacurile au marcat începutul unei campanii israeliene intensive împotriva Hezbollah, iar în zilele următoare Israelul a continuat atacurile în Liban și a efectuat un bombardament aerian masiv care a ucis peste 700 de persoane, inclusiv un atac din 20 septembrie care l-a ucis pe comandantul Forței Redwan Hezbollah, Ibrahim Aqil. Pe 27 septembrie 2024, Israelul l-a asasinat pe Hassan Nasrallah, liderul Hezbollah, într-un atac asupra sediului grupării din Beirut.

Pe 1 octombrie 2024, Israelul a început o invazie în sudul Libanului, despre care a spus că are ca scop eliminarea amenințării reprezentate de Hezbollah și permiterea celor 63.000 de israelieni încă strămutați să se întoarcă la casele lor. Până pe 15 octombrie, peste 25% din Liban se afla sub ordine de evacuare israeliene, iar în timpul invaziei, Israelul a capturat și distrus mai multe sate și orașe din sudul Libanului, în timp ce a continuat atacurile aeriene în toată țara. În timpul conflictului, peste 3.700 de persoane din Liban au fost ucise și aproximativ 1,3 milioane au fost strămutate. Pe ​​27 noiembrie, Israelul și Hezbollah au convenit asupra unui armistițiu de 60 de zile, menit să ducă la o încetare durabilă a conflictului. În ciuda faptului că atât Israelul, cât și Hezbollah au continuat să facă schimb de atacuri și să se acuze reciproc de încălcarea armistițiului, acordul a rezistat în mare parte. În iulie 2025, un nou raport susținea că Hezbollah a pierdut 10.000 dintre luptătorii săi și că multe dintre capacitățile sale militare s-au deteriorat semnificativ. Pe 7 august 2025, într-o ședință guvernamentală care aborda în mod specific dezarmarea Hezbollah, majoritatea guvernului a votat pentru aprobarea deciziei. Armata libaneză a fost însărcinată să creeze un plan care să asigure că doar statul are controlul asupra armelor din Liban. Decizia se bazează pe un plan al SUA de dezarmare a Hezbollah.

Yemen și Marea Roșie