Alex Mihai Stoenescu (n. 2 octombrie 1953, București) este un absolvent român al Facultății de Utilaj Tehnologic care a activat ca politician, scriitor și istoric amator.

Date biografice Alex Mihai Stoenescu, fiul lui Ioan și Susula Catina, s-a născut la data de 2 octombrie 1953, la București într-o familie de intelectuali cu tradiție militară. Tatăl său, inginer și ofițer de aviație cu studii la Charlottenburg, îi impune un regim de viață sever, de educație germană, din care nu lipsesc lectura organizată (curente literare, genuri, specii) și preocuparea pentru istorie. A absolvit Facultatea de Utilaj Tehnologic din București (1978). Conform propriilor declarații, în anul 1999 nu absolvise vreo facultate de istorie și nu deținea „o diplomă de istoric” sau un „carton”.

Din 1979 începe să scrie proze scurte, care nu au fost publicate.

La data de 15 iulie 1987, în urma serviciilor aduse Securității, Stoenescu a devenit membru în Partidul Comunist Român.Raport ce privește pe "Gavrilescu Adrian" din 04.08.1987, întocmit și semnat olograf de cpt. Sasu Dan, Dir. 2, Serv. 1, Bir. 2, Aprobată de col. Alexandru, Dir. 2, din Nota de constatare C.N.S.A.S., Direcția Investigații, Nr. DI/I/3164/14.10.2009, în Caietele Revoluției, loc.cit.

După Revoluția din 1989, Stoenescu a părăsit Partidul Comunist, ceea ce i-a înlesnit o ascensiune rapidă în „funcții de încredere”: 1991 - Secretar general de redacție la „Viitorul românesc”, revista literară a Asociației Foștilor Deținuți Politici din România; 1992 - Consilier de presă al Ministrului Apărării, șeful Biroului de informare internațională din M.Ap.N. 1997 - Subsecretar de stat în guvern, la Departamentul Informațiilor Publice. 1997-1998 - Șeful Direcției de Relații Publice a Armatei.

De asemenea, a îndeplinit funcția de director general-adjunct al Teatrului Național „I.L. Caragiale” din București (2003-2004). Este realizatorul documentarului istoric de televiziune „Nașterea unei națiuni”. În anul 2006, a fondat Centrul de Istorie a Românilor „Constantin C. Giurăscu”.

Colaborator al Securității

Ca urmare a solicitării Directorului IRRD, Claudiu Iordache, CNSAS a inițiat în 2007 investigarea apartenenței lui Stoenescu la structurile fostei Securități din timpul regimului comunist.Adresa C.N.S.A.S. Nr. P1200/07, din 21 decembrie 2010, în Caietele Revoluției, p. 57, Editura IRRD, Nr. 1 (33)/ 2011, (ISSN 1841-6683). CNSAS a răspuns solicitării Directorului IRRD, prin „Nota de constatare a Direcției Investigații CNSAS” Nr. DI/I/3164/14.10.2009, prin care este recunoscută calitatea lui A.M. Stoenescu de colaborator al Securității. „Recrutat înainte de Revoluție sub numele conspirativ „Gavrilescu Adrian”, Alex Stoenescu a primit bani de la Securitate”.Jipa, Roxana: Alex Mihai Stoenescu, turnătorul plătit care voia să ajungă ofițer, 14 decembrie 2010, Kamikazeonline.ro. Din datele Notei de constatare CNSAS, rezultă că sub numele de cod „Gavrilescu Adrian”, în calitatea sa de colaborator al Securității, Stoenescu a furnizat din 1984 până în 1987 nu mai puțin de 70 de note informative.Nota de constatare C.N.S.A.S., Direcția Investigații, Nr. DI/I/3164/14.10.2009, în Caietele Revoluției (ISSN 1841-6683), Nr. 1 (33)/ 2011, Editura IRRD, pp. 58-65 Conform dosarului CNSAS, calitățile sale de informator sunt elogiate de superiorii ierarhici. Astfel, în data de 1 februarie 1986, căpitanul Sasu Dan, din Direcția a 2-a a Departamentului Securității Statului, raportează despre Stoenescu: „În perioada care a trecut de la recrutare, informatorul a desfășurat o activitate informativă corespunzătoare, desfășurată cu pricepere și pasiune, concretizată în 43 de informații scrise".Notă de analiză a informatorului „Gavrilescu Adrian” din 01.02.1986, op. cit. Același căpitan Sasu Dan, un an mai târziu, îi reconfirmă lui Stoenescu calitățile de informator: „...Deosebit de dotat pentru activitatea de culegere de informații, cu spirit de inițiativă și multă promptitudine în îndeplinirea sarcinilor trasate".Notă de analiză a informatorului „Gavrilescu Adrian” din 10.06.1987, întocmită și semnată olograf de ctp. Sasu Dan, Dir. 2, Serv. 1, Bir. 2, aprobată de lt. colonel Deaconu Ioan, Dir. 2, Serv. 1, șef serviciu și de col. Alexandru, Dir. 2, din Nota de constatare C.N.S.A.S., Direcția Investigații, Nr. DI/I/3164/14.10.2009, în Caietele Revoluției, Nr. 1 (33)/ 2011, Editura IRRD, p. 65Stoenescu a declarat că această colaborare cu Securitatea s-a rezumat doar la expertize tehnice, efectuate în 1984, pe când lucra ca subinginer la o întreprindere din Băneasa.Corlatan, Mirela: Alex Stoenescu se prezinta: sursa „Gavrilescu", în Cotidianul.ro, 1 noiembrie 2006 De altă părere este fostul redactor al postului de radio „Europa Liberă” Neculai Constantin Munteanu, care afirmă - în baza notelor informative scrise de Stoenescu - că în trei ani de colaborare Stoenescu a produs o sută de rapoarte, în a căror arie de interes se aflau și cei care comentau la locul de muncă știri difuzate la Radio Europa Liberă. Tot Munteanu descrie contribuția lui Stoenescu la prinderea unui individ care fotografia cozile la diferite magazine - fotograful a fost turnat pentru că imortaliza cozi la carne - pentru care a fost anchetat și trimis instanță, acuzat că intenționa să expedieze fotografiile la Europa Liberă. În același articol, intitulat Top 5: Cei mai scârboși informatori, publicat de Munteanu la Europa Liberă, Alex Stoenescu este plasat pe locul 1 cu următoarea descriere: „Locul 1. Alex Mihai Stoenescu - seriozitate, pricepere, pasiune, vigilență, patriotism fierbinte, disponibilitate totală și dotare deosebită pentru culegere de informații sunt câteva din superlativele Securității la adresa informatorului.Neculai Constantin Munteanu - Top 5: Cei mai scîrboși informatori, 01 noiembrie 2011, Radio Europa Liberă

La data de 25.09.2012, Curtea de Apel București a constatat calitatea lui Alexandru Mihai Stoenescu de colaborator al Securității, iar Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat acest lucru prin Decizia nr. 1677/1.04.2014 respingând recursul înaintat de acesta.

Activitate politică

În anul 1999, Stoenescu s-a aflat printre fondatorii Uniunii Forțelor de Dreapta și vice-președinte al acestei uniuni, de unde, în urma insuccesului la alegeri, a demisionat"Alex Stoenescu se inscrie in PNL", Ziua, 14 august 2000 în august 2000 pentru a se înscrie în PNL."Mare agitatie in PNL", Ziua, 17 august 2000 Pentru o scurtă perioadă de timp (octombrie 2006-martie 2007) a fost primvice-președinte, responsabil cu doctrina, al Partidului Noua Generație - Creștin Democrat, un partid politic de dreapta, creștin, naționalist și conservator, înființat la 20 martie 1999 de către un grup de 17 tineri licențiați în științe politice și juridice. La 10 ianuarie 2004, președinția partidului a fost preluată de George Becali„Gigi Becali, colindat pe „euroi"", Evenimentul Zilei, 16 decembrie 2006, care l-a numit pe Stoenescu în grupul de istorici însărcinați să scrie „istoria adevărată a României”„Elita lui Gigi", Cotidianul, 13 septembrie 2006, http://www.cotidianul.ro/elita_lui_gigi-15452.html . În noiembrie 2007 Stoenescu, împreună cu un grup de membri, l-a abandonat pe Becali."Gigi Becali rămâne singur in Palat", Evenimentul Zilei, 20 noiembrie 2007, http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/468842/Gigi-Becali-ramane-singur-in-Palat/

Scrierile istorice

Stoenescu, în activitatea sa de istoric amator (învestit ca atare de George Becali„Gigi Becali, colindat pe „euroi"", Evenimentul Zilei, 16 decembrie 2006), s-a remarcat ca un autor disputabil, negaționist. Profesorul Michael Shafir l-a descris drept „antisemit notoriu”. Istoricul Florin C. Stan consideră că „...Abordarea (holocaustului evreiesc) este marcată însă, pe alocuri, de parti-pri-uri și înserarea unor păreri personale (...) În nu puține contribuții, sinedoca este la ea acasă (...)”.Stan, Florin C.: Metodologia cercetării istoriografice privind evreii din România în anii celui de-al doilea război mondial, Analele Universității Dunărea de Jos din Galați. Seria Istorie, 8/2009, pp. 131-150

Lucrarea lui Stoenescu, Armata, Mareșalul și evreii Stoenescu, Alex Mihai: Armata, Mateșalul și evreii. Cazurile Dorohoi, București, Iași, Odessa, ed. I-a, București, RAO, 1998 și ed. a II-a revizuită și adăugită, 2010, care cuprinde un capitol nou, cap.XI: Între negaționism și propagandă sovietică, (pp. 680-789), unde răspunde la criticile aduse. a fost criticată, între altele, pentru „afirmații globalizante privind vinovăția evreilor”.Stan, Florin C.: Situația evreilor din România între anii 1940-1944, pp. 27-28, Cluj-Napoca, ed. Argonaut, 2012. După ce deplânge victimele inocente ale Pogromului de la Iași, Stoenescu susține că, în cazul „trenurilor morții”, a fost vorba mai degrabă de „neglijență” decât de premeditare, iar deținuții din vagoane erau, de fapt, comuniști care ar fi deschis focul asupra soldaților români și germani.

Scrieri publicate

Beletristică Drumul Olandei (1991); Câinii regăsiți (1992); Patimile Sfântului Tommaso D'Aquino (1995); Misiunea dominicană (1997); Noaptea incendiului (2000).

Pe teme istorice și politice "Armata, mareșalul și evreii", 1998 (ediția I), 2010 (ediția a II-a), 2018 (ediția a III-a), Editura RAO; "Istoria loviturilor de stat din România", Vol. I - "Revoluție și francmasonerie", 2001 (ediția I), 2006 (ediția a II-a), 2010 (ediția a III-a), Editura RAO; "Istoria loviturilor de stat din România", Vol. II - "Esecul democrației române", 2001 (ediția I), 2002 (ediția a II-a), 2010 (ediția a III-a), Editura RAO; "Istoria loviturilor de stat din România", Vol. III - "Cele trei dictaturi", 2002 (ediția I), 2010 (ediția a II-a), Editura RAO; "Istoria loviturilor de stat din România", Vol. IV, part 1 - "Revoluția din Decembrie 1989 - o tragedie românească", 2004 (ediția I), 2006 (ediția a II-a), 2012 (ediția a III-a), Editura RAO; "Istoria loviturilor de stat din România", Vol. IV, part 2 - "Revoluția din Decembrie 1989 - o tragedie românească", 2005 (ediția I), 2006 (ediția a II-a), 2012 (ediția a III-a), Editura RAO; "Dinastia Brătianu", 2002, Editura RAO; "Interviuri despre revoluție", 2004 (Ediția I), 2012 (Ediția a II-a), Editura RAO; "Afacerea Carol:intrigi și iubiri", 2004, Editura Lumea Magazin; "Din culisele luptei pentru putere. 1989-1990: prima guvernare Petre Roman", 2006 (Ediția I), 2007 (Ediția a II-a), Editura RAO; "De la regimul comunist la regimul Iliescu", Virgil Măgureanu în dialog cu Alex Mihai Stoenescu, 2008 (Ediția I), 2009 (Ediția a II-a), Editura RAO; "România postcomunistă: 1989-1991", 2008, Editura RAO; "În sfârșit, adevărul...", Generalul Victor Atanasie Stănculescu în dialog cu Alex Mihai Stoenescu, 2009, Editura RAO; „Cronologia evenimentelor din decembrie 1989”, 2009, Editura RAOLansare eveniment: Cronologia evenimentelor din decembrie 1989, de Alex Mihai Stoenescu - Cultura, 26 noiembrie 2009, D. S., HotNews.ro, accesat la 30 iunie 2012 „Istoria Olteniei”, 2011, Editura RAOAlex Mihai Stoenescu lansează cartea „Istoria Olteniei“ la Slatina, 21 octombrie 2011, Mihaela Lăutărescu, Adevărul, accesat la 30 iunie 2012 "Introducere în studiul istoriei (Tratat de istoriografie)", Vol. 1, 2013, Editura RAO; "Mari olteni", 2014, Editura RAO; "Țiganii din Europa și din România", 2015, Editura RAO;

Referințe

Bibliografie

Lectură suplimentară Michael Shafir, "Rotten Apples, Bitter Pears: An Updated Motivational Typology of Romania's Radical Right’s Anti-Semitic Postures in Post-Communism" , Journal for the Study of Religions and Ideologies, 7, 21 (Winter 2008). Michael Shafir, "Deflective Negationism of the Holocaust in Postcommunist East-Central Europe (Part 1): The Germans Did It Alone (A)" in East European Perspectives, 2002, Vol. 4, No. 18