În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Operațiunea Margareta II a fost denumirea unei invazii planificate a României de către forțele germane, în cooperare cu cele ale Ungariei și Bulgariei, în eventualitatea în care guvernul român ar fi decis să capituleze în fața Aliaților și să schimbe tabăra.János Kristóf Murádin (2014), "The German Occupation of Cluj–Kolozsvár and its Consequences on the History of the City in 1944," Central European Papers 2(1): 74–87. Deși planul a fost abandonat inițial după câteva săptămâni, la începutul anului 1944, în urma loviturii de stat a regelui Mihai din 23 august 1944 și a arestării lui Antonescu, Hitler a ordonat declanșarea operațiunii. Conduse inițial de generalul Luftwaffe Alfred Gerstenberg și ulterior de generalul Reiner Stahel, forțele germane nu au reușit, în cele din urmă, să ocupe Bucureștiul și să îl înlăture pe Mihai și noul guvern.
Planificare Planificarea Operațiunii Margareta II a început în ianuarie 1944, la câteva luni după elaborarea planului pentru Margareta I, ocupația Ungariei.Bernd Wegner, "The Perplexities of War: The Soviet Theatre in German Policy and Strategy from the Summer of 1943", in Germany and the Second World War, Vol. VIII, The Eastern Front 1943–1944: The War in the East and on the Neighbouring Fronts (Clarendon Press, 2017), p. 240. Proiectul de plan este datat 26 ianuarie. Planul a fost abandonat după câteva săptămâni, în timp ce Margareta I a fost pusă în aplicare în martie. Principala cauză a abandonării a fost vizita liderului român Ion Antonescu la liderul german Adolf Hitler între 26 și 28 februarie. Antonescu a refuzat să renunțe la revendicările teritoriale asupra Ungariei, motiv pentru care nu i s-a cerut să participe la Margareta I. Totodată, Hitler a fost asigurat că România nu intenționa să defecteze. (1965), "The German Occupation of Hungary", Acta Historica Academiae Scientiarum Hungaricae 11(1): 261–283.
Lovitura de stat din 1944 și bătălia pentru București
La 23 august 1944, o lovitură de stat condusă de regele Mihai l-a înlăturat pe Antonescu, surprinzând conducerea germană. Aflând vestea, Hitler a ordonat declanșarea imediată a Operațiunii Margareta II. Deși nu a existat timp pentru aplicarea integrală a planului, ordinul prevedea arestarea imediată a lui Mihai și a „camarilei sale de trădători”, reprimarea oricărei revolte și formarea unui nou guvern pro-german în cazul în care Antonescu nu ar fi fost disponibil.
În noaptea de 23/24 august, prim-ministrul Constantin Sănătescu le-a oferit germanilor trecere sigură prin București spre granița cu Ungaria, în cadrul unei întâlniri cu generalul Erik Hansen, generalul Alfred Gerstenberg și ambasadorul Manfred von Killinger. Îndreptându-se spre Ploiești sub supravegherea unui colonel român, Gerstenberg l-a arestat pe ofițerul român după ce a ajuns la Băneasa. Conducând corpul teritorial german, format din aproximativ 4.000 de soldați, acesta a preluat controlul asupra aeroporturilor Băneasa și Otopeni. De pe aceste aeroporturi, avioanele Luftwaffe au început bombardarea capitalei, în timp ce trupele germane au intrat în lupte cu Armata Română în oraș.
În dimineața zilei de 24 august, Bucureștiul a fost survolat de zece avioane de vânătoare . Ca reacție, Comandamentul Militar al Capitalei a ordonat unităților române de artilerie antiaeriană să deschidă focul asupra oricărui avion german aflat în spațiul aerian. Începând cu aproximativ ora 11:00, orașul a fost atacat de bombardiere Bf 110, și Ju 87, escortate de avioane de vânătoare Bf 109. Primul raid a provocat distrugeri importante clădirilor și locuințelor, ucigând 89 de civili și rănind alți 90. Raidurile au continuat pe parcursul nopții, la intervale de 30–40 de minute.
La sol, ostilitățile au izbucnit tot în dimineața zilei de 24 august. Orașul era apărat de aproximativ 7.000 de soldați ai Regimentului de Gardă Călare și de un batalion mixt de tancuri al Regimentului 2 Blindate, în timp ce Batalionul 4 Parașutiști a fost dislocat pe aerodromurile din jurul Bucureștiului. Alte unități, însumând circa 40.000 de soldați, au fost chemate ca întăriri. Trupele lui Gerstenberg au încercat să pătrundă în oraș dinspre Băneasa, dar au fost oprite la Podul Băneasa. Alte tentative de a intra în oraș pe rute alternative au eșuat, de asemenea.
La 25 august, România a declarat oficial război Axei, ceea ce a permis unităților române de vânătoare să decoleze și să angajeze aviația germană. Piloții din Grupul 7 Vânătoare și au doborât primele avioane germane și au distrus altele la sol. Rezistența germană din capitală s-a diminuat treptat, iar linia frontului s-a stabilizat împotriva forțelor lui Gerstenberg.
Din cauza declarației de război și a eșecului lui Gerstenberg de a răsturna noul guvern, generalul Reiner Stahel, cunoscut pentru rolul său în reprimarea Revoltei din Varșovia, a fost trimis ca înlocuitor. Acesta nu a modificat planurile, iar bombardarea orașului a continuat. Un batalion de a fost trimis, de asemenea, la Otopeni ca întărire, după eșecul de a securiza aerodromurile Boteni și Țăndărei. Totuși, avioanele de transport și , care transportau forțele speciale, au fost interceptate de aviația de vânătoare română și de artileria antiaeriană.
În aceeași zi, un mesaj autorizat de rege și guvern, prin care se solicita de urgență un raid aerian al asupra aeroporturilor, a fost transmis comandamentului din Cairo de către Valeriu Georgescu, fost colaborator al Special Operations Executive. A doua zi, la 26 august, o formațiune de bombardiere formată din câteva sute de B-24 Liberator a distrus pozițiile germane din și din jurul Băneasei și Otopeniului. Forțele germane au fost respinse suplimentar la sol în apropierea aerodromului Pipera, iar trupele române au ocupat în cele din urmă aeroporturile, punând capăt tentativelor germane de a cuceri capitala.
Urmări miniatura|Ateneul Român avariat în urma raidurilor aeriene germane Între 24 și 26 august, peste 100 de civili au fost uciși și peste 200 au fost răniți. Infrastructura orașului și numeroase clădiri, atât militare, cât și civile, au fost distruse sau avariate, inclusiv Palatul Regal, Spitalul Filantropia, Ateneul Român și Academia Română. În cursul apărării capitalei, piloții de vânătoare români au revendicat 22 de avioane germane distruse în lupte aeriene și alte cinci la sol, iar artileria antiaeriană a revendicat încă 23 de avioane doborâte și 6 avariate. Pierderile Forțelor Aeriene Române au fost de patru aeronave doborâte (inclusiv un incident de friendly fire) și alte 30 distruse la sol.
Încetarea bombardamentelor a permis, de asemenea, repatrierea prizonierilor de război aliați în cadrul . Armata Roșie a ajuns la București la 28 august și a intrat în oraș la 31 august fără a întâmpina rezistență.
Unitățile germane supraviețuitoare s-au retras spre Ploiești, dar au fost interceptate de elemente ale Corpului VI român aflate în zonă la Gherghița la 28 august. Gerstenberg și Stahel au fost capturați și ulterior predați sovieticilor. Aproximativ 7.000 de soldați germani, precum și 14 generali, au fost luați prizonieri în zona Bucureștiului, în timp ce pierderile române s-au ridicat la circa 1.400 de victime.
Note
Vezi și Operațiunea Achse Operațiunea Margareta Operațiunea Panzerfaust
Categorie:Bătălii ale Armatei României în Al Doilea Război Mondial Categorie:România în Al Doilea Război Mondial Categorie:Al Doilea Război Mondial Categorie:Invazii