Luis Alberto Aparicio Alejandro Lacalle Pou () un politician și avocat uruguayan, care a servit ca al 42-lea președinte al Uruguayului din 2020 până în 2025.
Fiul fostului președinte Luis Alberto Lacalle, Lacalle Pou a urmat cursurile The British Schools din Montevideo și a absolvit Universitatea Catolică din Uruguay în 1998 cu o diplomă în drept. Membru al Partidului Național, a fost ales pentru prima dată în Camera Reprezentanților la alegerile din 1999 ca reprezentant național pentru departamentul Canelones, poziție pe care a deținut-o din 2000 până în 2015. În timpul primei sesiuni a celei de-a 47-a legislaturi (2011–2012), a prezidat camera inferioară a Adunării Generale. De asemenea, a servit ca senator din 2015 până în 2019. A candidat fără succes la președinție în 2014.
Cinci ani mai târziu, l-a învins pe candidatul Frontului Larg și fost primar al orașului Montevideo, Daniel Martínez, în alegerile generale din 2019, fiind ales președinte al Uruguayului cu 50,79% din voturi în al doilea tur. La vârsta de 46 de ani, Lacalle Pou a pus capăt celor 15 ani de guvernare de stânga în țară și a devenit cel mai tânăr președinte de la sfârșitul dictaturii în 1985. Aproape jumătate din țară a aprobat președinția lui Lacalle Pou până în prezent, cu o cotă de popularitate în septembrie 2023 de 47% din populația totală, cea mai ridicată de pe continentul sud-american.
În timpul președinției sale, Lacalle Pou a supravegheat mai multe reforme ale legilor privind pensionarea și pensiile, precum și ale sistemului de educație. El a condus răspunsul Uruguayului la pandemia de COVID-19 și campania de vaccinare, pentru care a primit laude și cote ridicate de aprobare datorită gestionării de succes a virusului. În aprilie 2020, administrația sa a prezentat un proiect de lege sub titulatura constituțională de „Lege de Considerare Urgentă”, care, după ce a fost promulgată la 08/07/2020, a introdus reforme și restructurări în diverse domenii. După o campanie a opoziției, a fost organizat un referendum în martie 2022 pentru a întreba electoratul dacă 135 de articole ale legii ar trebui abrogate, opțiunea de a le menține în vigoare fiind câștigătoare.
În timpul președinției sale au avut loc evenimente precum o secetă care a provocat unele proteste din cauza reducerii disponibilității și accesului la apă în zona metropolitană Montevideo timp de câteva săptămâni la jumătatea anului 2023. În plus, au apărut o serie de controverse legate de anumite figuri din cadrul administrației sale, rezultând în mai multe demisii, precum cea a lui Alejandro Astesiano, fost șef al pazei, care a fost demis din funcție și ulterior arestat pentru falsificarea buletinelor de identitate și a pașapoartelor uruguayene pentru cetățeni ruși. În iulie 2024, s-a anunțat că Lacalle Pou va fi candidat pentru Senat la alegerile generale din 2024. El nu a putut candida pentru un al doilea mandat de președinte din cauza interdicției constituționale privind realegerea consecutivă.
Biografie Lacalle Pou s-a născut la 11 august 1973 în capitala Montevideo. Acesta provine dintr-o familie cu legături istorice strânse cu guvernul națiunii; este fiul fostului președinte Luis Alberto Lacalle și al fostei senatoare Julia Pou. Are doi frați, Pilar și Juan José, și este strănepotul lui pe linie paternă. De asemenea, este o rudă îndepărtată a politicianului .
În timpul copilăriei și adolescenței, Lacalle Pou a locuit în cartierul Pocitos. Când tatăl său a preluat funcția de președinte în 1990, familia sa s-a mutat la reședința prezidențială Suárez din Prado. La vârsta de 14 ani, o consultație medicală în Statele Unite a dezvăluit că avea o problemă cu hormonul de creștere. A urmat un tratament cu injecții hormonale care i-au permis să atingă o înălțime adultă de 1,70 metri.
În tinerețe a început să practice surful și a jucat fotbal pentru Montevideo Cricket Club. A fost educat la The British Schools din Montevideo. Deoarece ultimii săi ani de școală au coincis cu ascensiunea tatălui său la președinție, o gardă a fost postată la porțile școlii în timp ce el și fratele său mai mic participau la cursuri. Rezistând protocolului oficial de a fi dus la școală cu mașina de către o escortă guvernamentală, el a preferat să conducă singur un vehicul vechi al familiei. În 1993 s-a înscris la Universitatea Catolică din Uruguay pentru a studia dreptul, absolvind în 1998.
Carieră politică La alegerile generale din 1999, Lacalle Pou a fost ales reprezentant pentru Canelones, servind în mandatul 2000–2005. A fost reales în 2004 sub facțiunea centru-dreapta a Partidului Național, o mișcare fondată de . La alegerile generale din 2009, a fost ales pentru a treia oară consecutiv și a servit până în 2015. În calitate de lider al opoziției, s-a opus unor legi și principii ale fostului guvern de stânga. Se definește ca fiind religios, motiv pentru care și-a subliniat angajamentul de a descuraja avortul, recurgând la acesta doar atunci când este necesar.
Lacalle Pou a fost candidat pentru funcția de intendent al departamentului Canelones la alegerile municipale din 2010, obținând 22,82% din voturi și fiind învins de Marcos Carámbula de la Frontul Larg. A fost liderul listelor politice 404 (Montevideo) și 400 (Canelones).
Candidaturi prezidențiale 2014 La 30/03/2014, Lacalle Pou și-a lansat candidatura pentru președinție. La 01/06/2014, a fost desemnat candidatul partidului său pentru alegerile prezidențiale din octombrie, în cadrul cărora a fost ales senator al Republicii. A fost învins în cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale din 30/11/2014.
2019 În alegerile primare prezidențiale din 2019, Lacalle Pou a concurat împotriva lui Enrique Antía, Carlos Iafigliola, Jorge Larrañaga și a noului candidat Juan Sartori. Lacalle Pou a câștigat cu 53% din voturi, procent suficient pentru a o anunța pe drept candidat pentru funcția de vicepreședinte chiar în noaptea de 30 iunie 2019.
În primul tur al alegerilor generale din 2019, desfășurat duminică, 27 octombrie 2019, acesta a obținut locul al doilea cu 28,62% din voturi. Deoarece niciun candidat prezidențial nu a obținut majoritatea, un al doilea tur de scrutin a avut loc la 24 noiembrie 2019. În acest tur, Luis Lacalle Pou a strâns 48,71% din voturile neoficiale. Adversarul său, candidatul Frontului Larg și fost intendent al orașului Montevideo, Daniel Martínez, a obținut 47,51% din voturi. Curtea Electorală a Uruguayului a publicat rezultatele oficiale vineri, 29/11/2019, deoarece voturile observate trebuiau încă numărate, totalul acestora fiind mai mare decât diferența dintre cei doi candidați, diferența fiind prea mică pentru a fi ignorată. Daniel Martínez nu a recunoscut inițial rezultatele, așteptând numărătoarea oficială. Lacalle Pou s-a declarat neoficial câștigător, deoarece voturile deja numărate indicau o tendință ireversibilă. Martínez și-a recunoscut înfrângerea la 28 noiembrie 2019. La 30/11/2019, numărătoarea finală a voturilor l-a confirmat pe Lacalle Pou drept câștigător cu 48,8% din totalul voturilor exprimate, față de 47,3% obținute de Martínez. El a fost primul candidat al Partidului Național (Blanco) care a câștigat președinția de când tatăl său a părăsit funcția în 1995. Alegerea sa a marcat, de asemenea, doar a patra oară în 154 de ani când partidul "Blanco" a fost ales să conducă guvernul.
Președinte al Uruguayului Învestirea Lacalle a preluat funcția la 1 martie 2020. După jurământul constituțional în fața Adunării Generale, a defilat împreună cu vicepreședinta pe bulevardul Libertador într-un Ford V8 decapotabil din 1937, care i-a aparținut lui . Parada s-a încheiat în Piața Independenței, unde a primit eșarfa prezidențială de la președintele .
Cu o coaliție formată din cinci partide, variind de la centru-stânga la extrema dreaptă, acesta intenționează să urmeze o politică de austeritate. În timpul campaniei sale, a promis să reducă cheltuielile guvernamentale pentru a diminua deficitul public. Declarându-se liberal, acesta a afirmat că dorește să favorizeze liderii de afaceri în fața „presiunii fiscale”. El a propus înainte de învestirea sa stabilirea unei politici fiscale atractive pentru a atrage străini bogați. Partidul de stânga Frontul Larg deplânge inițiativele care ar putea duce la un „regres” pentru țară, care riscă să devină din nou un „paradis fiscal”, așa cum a fost în trecut.
Lacalle anunțase în timpul campaniei sale electorale introducerea unui pachet de măsuri guvernamentale printr-o lege de considerare urgentă, o prerogativă a puterii executive în Uruguay care îi permite să trimită Adunării Generale un proiect de lege cu un termen peremtoriu de 90 de zile, la expirarea căruia este aprobat în formă afirmativă dacă Adunarea Generală nu se pronunță contrar. Pandemia de coronavirus din 2020 a întârziat prezentarea proiectului de lege, care a intrat în cele din urmă oficial în Parlament la 23 aprilie 2020.
Politică externă
În timpul primelor zile de președinție ale lui Lacalle Pou, relațiile externe ale Uruguayului s-au schimbat substanțial față de cele din timpul Frontului Larg. După preluarea funcției, el a condamnat guvernul lui Nicolás Maduro din Venezuela. De asemenea, Lacalle a decis să nu îl invite la învestirea sa, declarând: „este o decizie personală, de care sunt responsabil. Aceasta nu este Cancelaria, nu este protocolul, este persoana mea care a luat această decizie”. Nici președinții Cubei și Nicaragua nu au fost invitați. Cu toate acestea, guvernul Lacalle a refuzat să îl recunoască pe Guaidó ca președinte legitim al Venezuelei și, în schimb, l-a recunoscut drept președinte al Adunării Naționale, afirmând că recunoașterea lui Guaidó în timp ce Maduro este la putere este un „pas pe care momentan nu îl putem face”. În ianuarie 2021, guvernul Lacalle a refuzat să recunoască noua Adunare Națională și a declarat că „regimul dictatorial” al lui Maduro încalcă „statul de drept”.
Guvernul lui Lacalle a ordonat retragerea Uruguayului din Uniunea Națiunilor Sud-Americane (UNASUR), argumentând că acest lucru s-a întâmplat deoarece „este o organizație care a devenit o alianță politică ideologică contrară obiectivelor de relaționare ale țării”. În plus, s-a raportat că țara se va întoarce în Tratatul Interamerican de Asistență Reciprocă (TIAR) și că guvernul îl va susține pe pentru o realegere în funcția de președinte al Organizației Statelor Americane. Lacalle a fost în favoarea unei flexibilizări a regulilor Pieței Comune a Sudului (MERCOSUR), cum ar fi tarifele externe comune. El a propus, de asemenea, aprofundarea zonei de liber schimb.
Guvernul lui Lacalle Pou a condamnat invazia rusă în Ucraina în februarie 2022 și a pledat pentru aplicarea acordurilor de la Minsk ca o soluție „pașnică și durabilă” a conflictului. În timpul războiului din Gaza, el a condamnat acțiunile Hamas ca fiind terorism și și-a exprimat solidaritatea cu poporul israelian. Guvernul Lacalle a solicitat, de asemenea, aderarea la Parteneriatul Trans-Pacific în Noua Zeelandă.
Pandemia de COVID-19 Pandemia de COVID-19 a apărut în primele zile ale președinției lui Lacalle Pou. Primele patru cazuri, toate importate, au fost raportate la 13 martie 2020. La 14 martie, Lacalle a solicitat anularea spectacolelor publice și închiderea unor locuri publice. A fost lansată o campanie de sensibilizare, iar cetățenii au fost sfătuiți să rămână acasă. De asemenea, a fost anunțată o suspendare de două săptămâni a cursurilor în școlile publice și private. La 16 martie, Lacalle a emis un ordin de închidere a tuturor punctelor de trecere a frontierei, cu excepția Aeroportului Internațional Carrasco. Frontiera cu Argentina a fost închisă începând cu 17 martie, la miezul nopții.