Batalionul 26 Infanterie „Neagoe Basarab”, cunoscut și sub numele de Scorpionii Roșii, este un batalion de infanterie al Forțelor Terestre Române, cu baza la Craiova. A fost înființat în 1880 sub denumirea de Regimentul 26 Dorobanți, fiind reorganizat în forma actuală de Batalion 26 Infanterie în 1994. Face parte din Brigada Multinațională Sud-Est a României. Batalionul 26 Infanterie și-a primit porecla „Scorpionii Roșii” de la trupele aliate ale Statelor Unite în 1996, în timpul misiunii din Angola, deoarece militarii au întâlnit acolo numeroși scorpioni.

Unul dintre comandanții săi notabili a fost Nicolae Ciucă, care a ocupat ulterior funcțiile de șef al Statului Major al Apărării, ministru al Apărării Naționale, prim-ministru al României și președinte al Partidului Național Liberal.

Istorie

Regimentul 26 Dorobanți Batalionul 26 Infanterie a fost înființat la 1 aprilie 1880 sub forma Regimentului 26 Dorobanți, prin transformarea fostului Batalion 2 Dorobanți „Fălciu” din Regimentul 12 Dorobanți din Bârlad. Regimentul a fost încadrat în Divizia a 4-a, iar garnizoana sa inițială a fost stabilită la Huși. În urma reorganizării din 1891, Regimentul 26 Infanterie a primit denumirea onorifică „Rovine”, pentru vitejia dovedită de soldații săi în timpul Războiului de Independență. Tot atunci, garnizoana a fost mutată la Craiova.

Primul Război Mondial Până în 1916, regimentul făcea parte din Brigada a 3-a Infanterie a Diviziei a 2-a Infanterie. La intrarea României în Primul Război Mondial, Regimentul 26 Infanterie a fost repartizat Grupului Jiu din cadrul Diviziei a 11-a Infanterie a Armatei 1. În această organizare, a participat la luptele de pe Valea Jiului, ocupând zona Petroșani în august 1916. După prima bătălie de pe Valea Jiului din octombrie, Divizia a 11-a Infanterie a fost redistribuită în zona Pitești. Regimentul a continuat să lupte până când efectivele sale au fost dispersate în bătălia de la „Cota 1001” din 15 februarie 1917.

În timpul luptelor din august 1916 până în februarie 1917, Regimentul 26 a suferit pierderi grele: din cei 3000 de soldați inițiali, au mai rămas aproximativ 400. După reorganizare și refacerea capacității de luptă, fiind întărit totodată cu voluntari transilvăneni din Corpurile Voluntarilor, regimentul a fost dislocat în sectorul Zăbrăuți–Fitionești din zona frontului Mărășești și a participat la campania din 1917. În toamna anului 1918, s-a reîntors în garnizoana din Craiova. Pentru faptele de arme din timpul Primului Război Mondial, regimentul a fost decorat cu Ordinul Militar de Război „Mihai Viteazul” la 4 iulie 1937.

Al Doilea Război Mondial miniatura|200x200px|Insigna de șapte ani de serviciu a Regimentului 26 În 1941, la începutul Operațiunii Barbarossa, Regimentul 26 Dorobanți făcea parte din Divizia 2 Infanterie. În această calitate, a participat la luptele de pe Frontul de Răsărit. După campania din 1941, a fost parțial reorganizat la Rostov. În iulie 1942, Divizia 2 Infanterie a participat la luptele de la cotul Donului, menținând capul de pod de la până la 31 iulie. Ulterior, divizia a trecut la contraatac pentru a asigura flancul germane.

În Prima Ofensivă Iași-Chișinău, Regimentul 26 Infanterie a luptat alături de trupele germane și alte unități române în apropierea Palatului Roznovanu din Iași, încercând să respingă trupele sovietice peste râul Jijia. După lovitura de stat de la 23 august 1944, regimentul s-a retras de pe linia frontului și, până în septembrie, s-a reorganizat la Slatina. Regimentul a continuat să lupte în Ungaria, în cadrul Bătăliei de la Debrețin și al Asediului Budapestei, ca parte a Diviziei 2 Infanterie pe Frontul al II-lea Ucrainean.

Între decembrie 1944 și mai 1945, Regimentul 26 a luptat în Cehoslovacia și a participat la eliberarea orașelor Kojetín și Kroměříž. Deși victoria în Europa a fost declarată la 8 mai 1945, regimentul a continuat să lupte împotriva unităților Schutzstaffel care refuzau să se predea în zona până la 12 mai 1945. Trupele române au început să revină în țară în iunie 1945.

Batalionul 26 Infanterie miniatura|Batalionul 26 Infanterie, vehicule Piranha V, la un în Nowa Dęba, Polonia

După Al Doilea Război Mondial, Regimentul 26 a fost reorganizat în 1959 sub denumirea de Regimentul 26 Infanterie Mecanizată „Rovine”, primind indicativul de Unitatea Militară 01047, păstrat și în prezent. În urma reorganizării și restructurării Armatei Române din anii 1990, Regimentul 26 Mecanizat a fost transformat în Batalionul 26 Infanterie și a primit numele onorific „Neagoe Basarab” la 15 septembrie 1994. Odată cu aderarea României la Parteneriatul pentru Pace, batalionul a fost inclus în structurile acestuia și a început să participe la misiuni internaționale.

Ulterior, batalionul a participat la misiuni internaționale sub egida ONU și a NATO în Angola, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Irak și Afganistan. Activitățile desfășurate au inclus construirea de tabere de refugiați și depozite de armament, precum și paza aeroporturilor, a bazelor militare și a căilor de comunicație. Prima desfășurare a avut loc în 1996, în cadrul . Unitatea a desfășurat operațiuni de menținere a păcii în Provincia Huíla, cu baze la Lubango, Lobito, și N'Gove, în apropiere de Huambo. În timpul acestei misiuni, batalionul a primit porecla „Scorpionii Roșii” și a înregistrat și pierderea unui militar.

Prima misiune de luptă a Batalionului 26, precum și a Armatei Române după cel de-Al Doilea Război Mondial, a avut loc în 2002, când 405 militari au fost dislocați în provincia Kandahar din Afganistan, în sprijinul Operațiunii Enduring Freedom, fiind integrați alături de și Divizia 101 Aeropurtată ale Statelor Unite. Misiunile acestora au inclus protecția bazei și a aeroportului, precum și executarea de misiuni de recunoaștere și . O misiune de recunoaștere desfășurată într-o zonă montană din apropierea frontierei cu Pakistanul, denumită misiunea Pelendava, a fost apreciată de Comandamentul Central al Statelor Unite ale Americii. În perioada dislocării sub comandă americană în Afganistan, porecla „Scorpionii Roșii” (Red Scorpions) a devenit oficială, fiind utilizată în documentele operaționale de colonelul , comandantul . Între 2002 și 2011, șase militari ai Batalionului 26 și-au pierdut viața în teatrele de operații. În 2009, batalionul a primit onoarea de a închide participarea militară românească la misiunea din Irak.

De la transformarea Brigăzii a 2-a Infanterie în Brigada Multinațională Sud-Est în 2017, o companie motorizată a , prin rotație, formată din aproximativ de militari și 47 de vehicule (transportoare blindate pentru trupe ), este integrată în Batalionul 26 Infanterie. Odată cu recepționarea primului lot de vehicule Piranha V în 2020, Batalionul 26 a devenit prima unitate a Armatei Române dotată cu noile vehicule de luptă ale infanteriei.

Nassiriya miniatura|Scorpionii Roșii la , la ceremonia de încheiere a misiunii din 2009

În timp ce se aflau în Irak în 2004, ca parte a , „Scorpionii Roșii” au participat la primul angajament militar de luptă al Armatei Române după Al Doilea Război Mondial. După Operațiunea Porta Pia și încheierea Primei Bătălii pentru podurile de la Nassiriya în aprilie 2004, finalizată printr-un armistițiu, și au lansat, în mai 2004, un nou atac asupra orașului, încercând să recâștige controlul asupra podurilor Alpha, Bravo și Charlie de peste Eufrat. La 14 mai, insurgenții au început să bombardeze sediul din , situat la baza Camp White Horse, folosind mortiere și . În același timp, aceștia au asediat clădirea din Nassiriya.

În noaptea de 14/15 mai, șase au părăsit baza la ordinul generalului Gian Marco Chiarini, comandantul , pentru a elibera clădirea asediată a Coaliției. Pentru protejarea flancului forței italiene, generalul Chiarini a ordonat și Batalionului 26 Infanterie să securizeze podul Delta, supranumit ulterior „Podul Scorpionilor”, situat în partea estică extremă a orașului, în districtul al-Fadliyah, împiedicând astfel pătrunderea forțelor insurgente venite dinspre în Nassiriya.

Sub comanda locotenent-colonelului Nicolae Ciucă, 10 vehicule blindate cu aproximativ 70 de militari au fost dislocate către podul Delta. În apropierea obiectivului, coloana a fost atacată cu RPG-uri și foc de arme ușoare. În cursul confruntării, vehiculul de TABC-79 a fost lovit de un RPG-7, fiind avariate ambele roți din spate și una dintre cele din față. S-a decis lăsarea în urmă a două vehicule blindate împreună cu vehiculul de evacuare medicală avariat și continuarea misiunii cu restul coloanei.

La scurt timp după atingerea obiectivului, insurgenții au lansat un nou atac asupra coloanei. Militarii au debarcat și au organizat un perimetru defensiv între drum și rambleul căii ferate din apropiere. Trupele și vehiculele blindate au rămas în zonă până în ziua următoare, perioadă în care au reparat și vehiculul avariat. După revenirea la bază, militarii batalionului au fost inspectați și felicitați de generalul , comandantul .

Forțele italiene au reușit să străpungă asediul și să evacueze personalul civil, inclusiv pe guvernatoarea , din clădirea CPA. În zilele următoare, unitățile italiene au eliminat insurgenții rămași din oraș, iar a doua bătălie pentru poduri s-a încheiat la 17 mai 2004.

Decorațiuni

Înainte de 1994

Regimentul 26 Infanterie a primit următoarele decorații:

50x50px Ordinul Militar de Război „Mihai Viteazul” (clasa a III-a – 1937)

După 1994

Batalionul 26 Infanterie a primit următoarele decorații:

50x50px Ordinul Național „Serviciul Credincios”, în timp de pace (2017) 50x50px Ordinul național „Pentru Merit”, în timp de război (2011; 2015) 50x50px50x50px Ordinul „Virtutea Militară” (în timp de pace – 2004; în timp de război – 2009)

Note

Vezi și

Neagoe Basarab, domn al Țării Românești între 1512 și 1521

Bibliografie

Categorie:Articles containing Romanian-language text Categorie:Pagini cu traduceri nerevizuite Categorie:Armata României