miniatura|Jeffrey Epstein și Ghislaine Maxwell la Casa Albă în septembrie 1993.
Dosarele Epstein (Epstein files) reprezintă peste 6 milioane de pagini de documente, imagini și videoclipuri care detaliază activitățile infracționale ale finanțistului american și infractorului sexual condamnat pentru fapte împotriva copiilor Jeffrey Epstein, precum și ale cercului său social de figuri publice, care a inclus politicieni și celebrități.
În 2019, Jeffrey Epstein a fost arestat de Biroul Federal de Investigații (FBI) în New Jersey. În timp ce aștepta procesul pentru trafic sexual de minori, unde risca o condamnare pe viață și era încarcerat într-o închisoare din Manhattan, a fost găsit mort, spânzurat, pe 10 august 2019.
Partenera lui Jeffrey Epstein, Ghislaine Maxwell, a fost arestată pe 10 ianuarie 2020. La procesul ei de la sfârșitul anului 2021, a fost găsită vinovată pentru cinci dintre cele șase capete de acuzare. Pe 28 iunie 2022, instanța a condamnat-o la douăzeci de ani de închisoare pentru trafic sexual de minori și conspirație.
Structură și conținut miniatura|Fotografie de poliție cu Jeffrey Epstein în 2006. Dosarele Epstein sunt colectate ca probe în cauze penale împotriva lui Epstein și a asociaților săi și sunt stocate sub forma a peste 300 de gigaocteți de date, împreună cu alte materiale media, în sistemul de gestionare a cazurilor Sentinel al FBI. Acestea includ rapoarte investigative, memorandumuri, formulare FBI 302 (rezumate de interviuri cu martori, victime și suspecți), jurnale de zbor, registre de contacte, fotografii, videoclipuri și înregistrări audio, provenind din investigațiile FBI din Miami (2006) și New York (2019), precum și din procesul lui Ghislaine Maxwell. Legea privind transparența dosarelor Epstein obligă publicarea tuturor documentelor neclasificate legate de Epstein, Maxwell, jurnale de zbor, comunicații interne DOJ și persoane menționate în contextul activităților infracționale, cu redactări limitate la protecția victimelor și CSAM.
În timpul , Donald Trump a lansat ideea publicării dosarelor Epstein, însă ulterior a afirmat că aceste dosare sunt falsificări realizate de membri ai Partidului Democrat.
La 18 noiembrie 2025, Camera Reprezentanților a Statelor Unite a adoptat (Files Transparency Act) cu un vot de 427–1, iar Senatul Statelor Unite a aprobat-o ; Trump a promulgat legea a doua zi.
Departamentul de Justiție al SUA a publicat o cantitate relativ redusă din dosarele Epstein până la termenul-limită al legii, 19 decembrie 2025, ceea ce a generat critici bipartizane. La 30 ianuarie 2026 au fost publicate suplimentar 3 milioane de pagini, inclusiv 2.000 de videoclipuri și 180.000 de imagini. Deși Departamentul de Justiție a recunoscut că un total de 6 milioane de pagini ar putea fi eligibile pentru publicare în temeiul Legii privind transparența dosarelor Epstein, instituția a declarat că publicarea din 30 ianuarie va fi ultima și că și-a îndeplinit obligațiile legale.
Documentele publicate au menționat un număr semnificativ de figuri publice și au dus la o atenție sporită asupra relațiilor dintre , și Sarah Ferguson, , , Elon Musk, , , și .
Personalități menționate Andrew Farkas Andrew Mountbatten-Windsor Anil Ambani Ariane de Rothschild Bill Clinton Bill Gates Brad Scott Karp Brett Ratner Brian Vickers Casey Wasserman David Copperfield Deepak Chopra Donald Trump Ehud Barak Elisa New Elon Musk George Church George John Mitchell Hardeep Singh Puri Howard William Lutnick Jack Lang Joi Ito Joscha Bach José María Aznar Joshua Cooper Ramo Joshua Jordan Harris Kathryn Ruemmler Kevin Spacey Lawrence Henry Summers Lawrence Maxwell Krauss Lawrence Summers Leon Black Leon Botstein Leslie Wexner Marc Jeffrey Rowan Martin Andreas Nowak Mehmet Oz Melania Trump Mette-Marit, Prințesă a Norvegiei Michael Jackson Michael Wolff Miroslav Lajčák Noam Chomsky Peter Attila Peter Mandelson Peter Thiel Reid Hoffman Richard Branson Robert Trivers Sarah Ferguson Sergey Brin Stacey Elizabeth Plaskett Stephen Hawking Steve Bannon Steven Elliot Tisch Sultan Ahmed bin Sulayem Thomas Pritzker Thorbjørn Jagland Todd Boehly Tom Barrack William Burns Woody Allen
Context
În 1996, artista Maria Farmer a alertat autoritățile locale și federale cu privire la o agresiune sexuală pe care ar fi suferit-o din partea lui Jeffrey Epstein și a lui Ghislaine Maxwell, în timp ce lucra ca artistă la proprietatea antreprenorului Les Wexner din Ohio. La mai puțin de un an după această plângere, actrița Alicia Arden a raportat poliției din Los Angeles că Jeffrey Epstein s-ar fi dat drept recrutor pentru marca de lenjerie intimă Victoria's Secret, deținută de Les Wexner, înainte de a comite o altă agresiune sexuală.
În martie 2005, o femeie contactează poliția din Palm Beach și susține că fiica ei de 14 ani a fost dusă la conacul lui Jeffrey Epstein de o fată mai mare și plătită cu 300 de dolari după ce a fost dezbrăcată. După o anchetă de unsprezece luni, urmată de o percheziție, poliția a concluzionat că Epstein a plătit mai multe „escorte” să întrețină acte sexuale cu el. Numeroase fotografii ale unor fete tinere (dintre care unele fuseseră interogate anterior de poliție) au fost găsite în toată casa..
Potrivit anchetatorilor, în 2006, Epstein a ascuns camere video în diferite locații de pe proprietatea sa pentru a înregistra întâlniri sexuale între celebrități și prostituate în scopuri de șantaj. Jeffrey Epstein a fost inculpat în 2006 și a acceptat un acord de recunoaștere a vinovăției în 2008. A fost inculpat din nou în 2019 și a . Epstein a cultivat un cerc social de figuri publice care a inclus politicieni și celebrități. Acest lucru a alimentat teorii ale conspirației potrivit cărora Epstein ar fi păstrat o listă de clienți cărora le-ar fi traficat fete minore, că ar fi folosit această listă pentru a-i șantaja și că ar fi fost ucis de aceștia; teoriile au fost larg răspândite după moartea sa din 2019, inclusiv de către președintele de atunci, Donald Trump, și din nou în 2025.
Termenul „dosarele Epstein” se referă la documentele colectate ca probe în dosarele penale împotriva lui Epstein și a asociaților săi, stocate sub forma a peste 300 de gigaocteți de date, împreună cu alte materiale media, în sistemul de al FBI. Acestea includ carnetul său de contacte, jurnalele de zbor ale avioanelor sale și documente judiciare; unele au fost făcute publice în formă redactată. De exemplu, documentele judiciare și jurnalele de zbor au inclus diverse persoane proeminente ca fiind însoțitori ai lui Epstein în călătorii sau ca fiind în contact cu acesta.
Lista Epstein Lista Epstein este un document presupus din cadrul acestui corpus, care ar conține numele unor clienți de rang înalt cărora Epstein le-ar fi . Epstein a cultivat un cerc social de figuri publice care a inclus politicieni și celebrități, alimentând afirmații potrivit cărora ar fi menținut o astfel de listă pentru a-și șantaja asociații — și că moartea sa din 2019 (așa cum s-a raportat oficial), ci o crimă menită să-i protejeze clienții. Afirmațiile privind existența unei liste de clienți au apărut pentru prima dată imediat după moartea lui Epstein, atingând ulterior o vizibilitate sporită în 2025, în urma unui al fostului consilier principal al Casei Albe și asociat al Departamentului pentru Eficiență Guvernamentală, Elon Musk, care susținea că președintele Statelor Unite, Donald Trump, ar fi „în dosarele Epstein”. Administrația Trump prin Departamentul de Justiție al Statelor Unite (DOJ) a publicat un la 7 iulie 2025, în care se preciza că lista nu există și că „nu a fost găsită nicio dovadă credibilă că Epstein a șantajat persoane proeminente ca parte a acțiunilor sale. Nu am descoperit dovezi care să poată fundamenta o investigație împotriva unor terți neinculpați.” Memoriul a fost întâmpinat cu scepticism de comentatori politici din întreg spectrul politic, precum Alex Jones și John Oliver.
„Black book-ul lui Epstein” sau „micul black book al lui Epstein” se referă la o agendă de 97 de pagini cu nume, numere de telefon, adrese de e-mail și adrese de domiciliu, pe care un fost angajat a luat-o din locuința lui Epstein în 2005 și a încercat ulterior să o vândă. a publicat o versiune redactată în 2015, iar o versiune neredactată a fost făcută publică pe în 2019. O a doua agendă de contacte, denumită uneori „celălalt mic black book al lui Epstein”, a fost publicată de Business Insider în 2021 și este datată octombrie 1997. Potrivit jurnalistei de investigație , agenda a fost compilată de iubita de atunci a lui Epstein, Ghislaine Maxwell, și includea atât celebrități, cât și grădinarii lui Epstein, coafeza, frizerii și electricianul acestuia. Brown a afirmat că „așa-zisa listă este, de fapt, o pistă falsă” și că „de fiecare dată când Epstein sau Maxwell întâlneau pe cineva important, obțineau datele de contact și le introduceau în acest fișier… Așadar, era destul de clar că nu era un black book în sensul că aceștia ar fi fost toți clienții lui. Era doar un director de telefoane.” Memoriul DOJ din iulie 2025 a declarat că nu există nicio listă de clienți în cadrul dosarelor Epstein și că anchetatorii nu au găsit dovezi credibile că Epstein ar fi folosit un astfel de material pentru a-și șantaja asociații. De asemenea, memoriul a confirmat că moartea lui Epstein a fost o sinucidere.
Relația lui Trump cu Epstein
Trump și Epstein s-au cunoscut de la sfârșitul anilor 1980 până la mijlocul anilor 2000. Într-un interviu din 2002 acordat revistei , Trump l-a numit pe Epstein „un tip grozav” care „iubește femeile frumoase la fel de mult ca mine, iar multe dintre ele sunt mai tinere”. Relația lor s-a răcit la începutul anilor 2000, motivele invocate frecvent incluzând dispute legate de angajați și o tranzacție imobiliară din 2004 în , în care Trump l-a supraofertat pe Epstein pentru o vilă pe malul oceanului. În 2003, Trump a contribuit cu o scrisoare la oferit lui Epstein cu ocazia împlinirii a 50 de ani; The Wall Street Journal a relatat că scrisoarea conținea elemente sugestive, lucru negat de Trump. În octombrie 2007, Trump i-a revocat lui Epstein calitatea de membru al clubului Mar-a-Lago.
Desecretizarea cazului Maxwell (2023–2024) miniatura|Președintele american Bill Clinton s-a întâlnit cu Jeffrey Epstein și Ghislaine Maxwell la Casa Albă pe 29 septembrie 1993 În 2023, la patru ani după moartea lui Epstein, judecătoarea din New York a dispus desecretizarea documentelor din procesul de defăimare din 2015 împotriva lui Ghislaine Maxwell. Orice persoană al cărei nume apărea în aceste documente a avut termen până la 1 ianuarie 2024 pentru a face apel în vederea eliminării numelui său, după care documentele urmau să fie desecretizate. Documentele judiciare desecretizate în ianuarie 2024 au conținut puține informații care să nu fi fost deja cunoscute publicului. Printre persoanele menționate în documentele judiciare publicate se numără: Andrew Mountbatten-Windsor (fostul prinț Andrew, duce de York), foștii președinți ai Statelor Unite Bill Clinton și Donald Trump, fostul guvernator al statului New Mexico , avocatul , cântărețul Michael Jackson și fizicianul Stephen Hawking. Majoritatea au fost menționați tangențial și nu au fost acuzați de nicio faptă ilegală. Recrutorul de modele , acuzat de abuz sexual de una dintre victimele lui Epstein, murise prin sinucidere în 2022, într-o închisoare din Paris, Franța, în timp ce era anchetat pentru viol și trafic sexual de minori.
Poziția administrației Trump