Spiritul Crăciunului Prezent este un personaj fictiv din nuvela „Colind de Crăciun” (1843) a lui Charles Dickens. El este unul dintre cele trei spirite care îi apar lui Ebenezer Scrooge pentru a-i oferi o șansă de a-și salva sufletul.

După apariția fantomei fostului său partener de afaceri, Jacob Marley, Scrooge este vizitat, pe parcursul nopții, de trei Fantome ale Crăciunului, fiecare întruchipând o etapă diferită din viața sa. Spiritul Crăciunului Prezent se concentrează asupra existenței actuale a lui Scrooge și asupra modului în care acesta trăiește ziua de Crăciun din prezent. Personajul este prezentat ca o personificare a spiritului Crăciunului, iar în prima ediție a nuvelei, ilustrația colorată manual realizată de John Leech amintește de reprezentările victoriene timpurii ale lui Moș Crăciun. Spiritul îi apare pentru prima dată lui Scrooge așezată pe un tron alcătuit din alimente tradiționale de Crăciun, familiare în special cititorilor mai înstăriți ai lui Dickens.

Spiritul devine un purtător de cuvânt al concepției lui Dickens privind reforma socială și caritatea creștină,Timko, M. (2013). „No Scrooge he: The Christianity of Charles Dickens", America: The Jesuit Review promovând generozitatea și bunăvoința față de toți oamenii, în special față de cei săraci, precum și celebrarea zilei de Crăciun.Taft, J. (2015). „Disenchanted religion and secular enchantment in A Christmas Carol", Victorian Literature and Culture, 43(4), pp. 659–673

Context miniatura|Portretul lui Dickens realizat de Margaret Gillies (1843), pictat în perioada în care acesta scria „Colind de Crăciun”. La începutul anului 1843, Dickens era profund marcat de modul în care erau tratați săracii, în special copiii proveniți din medii defavorizate, după ce a văzut minori muncind în condiții îngrozitoare într-o mină de staniu și în urma unei vizite la o școală dărăpănată. Experiențele aveau și o dimensiune personală, întrucât Dickens cunoscuse el însuși sărăcia în copilărie, fiind obligat să lucreze într-o fabrică de înnegrire a încălțămintei după încarcerarea tatălui său pentru datorii. Inițial, autorul intenționase să redacteze o broșură politică intitulată „Un apel către poporul Angliei, în numele copilului săracului”, însă s-a răzgândit și a ales să scrie în schimb „Colind de Crăciun”, operă prin care și-a exprimat preocupările sociale legate de sărăcie și nedreptate.

Prietenul și biograful lui Dickens, John Forster, afirma că autorul manifesta „o atracție pentru fantome”, deși nu credea efectiv în existența lor. Revistele sale, Household Words și All the Year Round, publicau frecvent povestiri cu fantome, iar romancierul a lansat, timp de mai mulți ani după apariția „Colindului de Crăciun” în 1843, câte o povestire anuală cu tematică supranaturală. În această nuvelă, Dickens a fost inovator prin prezentarea supranaturalului ca o extensie firească a lumii reale în care trăiau Scrooge și contemporanii săi. Plasarea Spiritelor Crăciunului în centrul narațiunii reflectă interesul epocii victoriene timpurii pentru fenomenele paranormale.

Origine Spiritul Crăciunului Prezent este descrisă ca „un uriaș vesel”, iar ilustrația colorată manual realizată de John Leech îl înfățișează ca pe un spirit prietenos și binevoitor, cu mâna întinsă într-un gest de bun venit, în fața unui Scrooge uimit. Jane Rabb Cohen a caracterizat această reprezentare drept o îmbinare elegantă a „idealului, realului și supranaturalului”, realizată cu umor și empatie.Cohen, Jane Rabb. "The Illustrators of the Christmas Books, John Leech." Charles Dickens and His Original Illustrators. Columbus: Ohio State University Press, 1980. Pp. 141-151 Personajul este în mod evident inspirat de Moș Crăciun, figura patriarhală tradițională asociată sărbătorii Crăciunului în Anglia, reprezentată în mod obișnuit ca un uriaș păgân bărbos, îmbrăcat într-o robă veșnic verde, căptușită cu blană, purtând o coroană de ilex și ținând vâsc. Moș Crăciun, cunoscut și sub numele de Bătrânul Crăciun, era adesea ilustrat înconjurat de mâncare și băutură din belșug și a început să apară cu regularitate în revistele ilustrate ale anilor 1840.Roud, Steve (2006). The English Year, London: Penguin Books. pp. 385–387. ISBN 978-0-140-51554-1

Moș Crăciun american, consacrat în poemul din 1822 „Vizita Sfântului Nicolae” (cunoscut și sub titlul „Noaptea dinaintea Crăciunului”), scris de Clement Clarke Moore, își are originile atât în omologul său păgân englez, cât și în figura Sfântului Nicolae din Mira, cunoscut pentru obiceiul de a oferi daruri. Cu toate acestea, Spiritul Crăciunului Prezent nu trebuie confundată cu această versiune americană, care era relativ puțin cunoscută în Anglia înainte de începutul anilor 1850.

Semnificația miniatura|Gravură a Bătrânului Crăciun 1842 - Illustrated London News (decembrie 1842). miniatura|Spiritul Crăciunului Prezent - ilustrație de Sol Eytinge Jr. miniatura|„Scrooge întâlnește Ignoranța și Lipsa”, ilustrație (1843) de John Leech. Așa cum prezisese Jacob Marley, al doilea Spirit, Spiritul Crăciunului Prezent, apare la ora unu. În așteptarea întâlnirii cu acesta, Scrooge reflectează că „nimic între un pui și un rinocer nu l-ar fi uimit prea mult”; totuși, apariția Spiritului îl surprinde prin imaginea sa de opulență și prin abundența asociată sărbătorii Crăciunului. Această viziune sugerează modul în care Scrooge ar fi putut trăi, având în vedere averea sa, dar pe care alege să îl ignore.

În compania acestui Spirit, Scrooge este supus unor mustrări mai severe decât în prezența Fantomei Crăciunului Trecut și își exprimă dorința de a învăța din lecțiile pe care i le-ar putea oferi Spiritul Crăciunului Prezent. Spiritul îl poartă pe Scrooge pe străzile orașului cu care Dickens era foarte familiar, pe care le străbătea adesea seara în timp ce lucra la „Colind de Crăciun”, trecând „pe lângă zonele cu locuințe elegante și modeste din Somers sau Kentish Town, observând oamenii care se pregăteau de masă sau intrau la cină”. Aceste imagini au fost integrate de autor în nuvelă. În manuscrisul original, Spiritul face referire la „fratele meu cel mare”, o aluzie directă la Iisus Hristos și la primul Crăciun; Dickens a eliminat însă această formulare înainte de publicare, considerând-o ireverențioasă.

Spiritul îi dezvăluie lui Scrooge atât bucuriile, cât și greutățile trăite de semenii săi în ziua de Crăciun din prezent, purtându-l printr-o piață animată, unde oamenii își cumpără proviziile pentru masa festivă, la celebrarea Crăciunului într-o locuință modestă de miner, la un far izolat și la petrecerea de Crăciun organizată de nepotul său, Fred. O parte semnificativă a acestei secvențe este dedicată lui Bob Cratchit și familiei sale, care, în ciuda sărăciei, se caracterizează prin afecțiune reciprocă și bucuria de a fi împreună. În timpul mesei de familie, este prezentat și mezinul familiei, Tiny Tim, care, în pofida dizabilității sale, se remarcă prin credință creștină și optimism. Spiritul îl avertizează pe Scrooge că Tiny Tim va muri dacă nu are loc o schimbare a cursului evenimentelor, reluând ironic propriile cuvinte ale lui Scrooge, adresate anterior unor colectori de fonduri pentru caritate: „Dacă e pe cale să moară, mai bine o face și reduce surplusul de populație”.

Când Spiritul Crăciunului Prezent îi arată lui Scrooge cinele săracilor pregătite într-o brutărie locală, întrucât locuințele acestora erau, la acea vreme, slab echipate pentru gătit, Scrooge, interpretând Spiritul ca o întruchipare a lui Dumnezeu și a creștinismului, îl acuză că ar fi dorit închiderea acestor brutării în ziua de Sabat, fapt ce ar fi privat săracii de mâncare caldă în acea zi.

Problema închiderii afacerilor în ziua de duminică avea o importanță deosebită pentru Dickens în acea perioadă. Mai multe personalități publice militau pentru „sfințirea” Sabatului prin interzicerea muncii duminica, măsură care ar fi presupus inclusiv închiderea brutăriilor. Printre susținătorii acestui curent s-a numărat și deputatul Sir Andrew Agnew (1793-1849), care a prezentat în Camera Comunelor, de patru ori între 1832 și 1837, un proiect de lege privind respectarea strictă a duminicii, fără ca vreuna dintre aceste inițiative să fie adoptată. A treia tentativă a lui Agnew a stârnit reacția vehementă a lui Dickens; pamfletul publicat de acesta ca răspunsDickens, C. „Timothy Sparks" (1836). Sunday Under Three Heads (pamflet). constituie în mare parte un atac personal la adresa lui Agnew, care nu urmărea doar închiderea brutăriilor, ci și restrângerea altor „desfătări inocente” ale claselor sărace. Eventuala adoptare a proiectului de lege nu ar fi afectat însă mesele calde sau formele de divertisment ale celor înstăriți în ziua de duminică.

Portretizări

Film Personajul nu apare în Scrooge sau Fantoma lui Marley (1901), prima versiune cinematografică a poveștii.

Richard L'Estrange în Dreptul de a fi fericit (1916) Oscar Asche în Scrooge (1935) Lionel Braham în Colind de Crăciun (1938) Francis de Wolff în Scrooge (1951) Kenneth More în Scrooge (1970) Felix Felton (voce) în Colind de Crăciun (1971) Will Ryan ( Willie Uriașul ) în Colindul lui Mickey (1983) Carol Kane în Poveste trăsnită de Crăciun (1988) Jerry Nelson (față și voce) în The Muppet Christmas Carol (1992) Whoopi Goldberg (voce) în Colind de Crăciun (1997) Michael Gambon (voce) în Colind de Crăciun: Filmul (2001) Keith Wickham (voce) în Colind de Crăciun (2006) Jim Carrey (voce și captură de mișcare) în O poveste de Crăciun (2009) Justin Edwards în Omul care a inventat Crăciunul (2017) Daniel Kaluuya în Colind de Crăciun (2020) Will Ferrell în Spirited (2022) Trevor Dion Nicholas (voce) în Scrooge: Colind de Crăciun.

Televiziune Les Tremayne (voce) în Colindul de Crăciun al domnului Magoo (1962) Bernhard Lee în Scrooge (1977) Paul Frees (voce) în Cel mai zgârcit om din oraș (1978) Edward Woodward în Colind de Crăciun (1984) Brian Cummings (voce) în Colind de Crăciun cu Flintstone (1994) Desmond Barrit în Colind de Crăciun (1999) Ray Fearon în Colind de Crăciun (2000) John Taylor (basist) în Colindul de Crăciun al unei dive (2000) David Tennant în Colindul de Crăciun al lui Nan (2009) Karen Gillan în episodul din Doctor Who: „A Christmas Carol” (2010) Andrea Libman în episodul Micul meu ponei: Prietenia este magică (2016) Charlotte Riley în Colind de Crăciun (2019)

Musical Stratford Johns în Scrooge (1992) Ken Jennings în Colind de Crăciun (1994)

Teatru Paul Bedford în Colind de Crăciun sau Trecut, prezent și viitor (1844) Patrick Stewart (toate personajele) în Colind de Crăciun (1991) Golda Rosheuvel / Nichola Hughes / Gloria Onitiri / Golda Rosheuvel / LaChanze în A Christmas Carol (2017-2025)

Note

Bibliografie

Categorie:Personaje de Crăciun